Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Antiphonitria”, sau împotrivă-glăsuitoarea, este o icoană mult iubită în Sfântul Munte Athos, această dragoste și evlavie ajungând de curând și în țara noastră.
Această sfântă icoană se găsește la Mănăstirea Constamonitu, din Sfântul Munte Athos.
Mănăstirea Constamonitu a fost zidită la început de Împăratul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare. De-a lungul istoriei mănăstirea a trecut prin grele încercări, iar în ajutorul ei au fost aduse numeroase danii care au venit din și din partea unor domnitorii: Vlad Înecatul, Petru Rareș, Mihnea Turcitul, Radu Mihnea, Constantin Șerban și alții.
La această mănăstire există o bucată din Lemnul Sfintei Cruci, precum și sfinte moaște de la: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Evanghelist Luca, Sfântul Apostol Andrei, Sfinții doctori Chir și Ioan, Sfântul Partenie episcopul Lampsakului, Sfântul Haralambie, Sfântul Mucenic Artemie, și nu în ultimul rând, Sfântul Prooroc Zaharia.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Antifonitria” este cinstită în data de 01 august.
Această sfântă icoană aparține tipului de icoană a Maicii Domnului Hodighitria (Conducătoare, Îndrumătoare), în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu îl ține în brațe pe Pruncul Iisus, care cu mâna dreaptă binecuvântează, iar în mâna stangă are un sul de hârtie, simbolizând Evanghelia.
În același timp, Maica Domnului, cu brațul drept, ne călăuzește către Fiul Ei și Dumnezeul nostru, Iisus Hristos.
Cea mai mare minune care a rămas consemnată de-a lungul timpului legat de această sfântă icoană, este acea care s-a întâmplat acum mai bine de 1000 de ani.
În vremea domniei lui Constantin Monomahul, în anul 1020, sfânta icoană a Maicii Domnului "Antiphonetria" a săvârșit următoarea minune în Mănăstirea Constamonitu - Konstamonitou:
La data de 1 august, cu ocazia prăznuirii Cinstitei Cruci, ecleziarhul (cleric care are în grijă rânduiala serviciului religios) de atunci al mănăstirii, numit Agathon, s-a mâhnit mult din cauză că nu avea cu ce să înfrumusețeze mănăstirea, cu ocazia sărbătorii.
Aceasta se întâmpla în ajunul praznicului Mutării Sfintelor Moaște ale Sfântului Ștefan, ocrotitorul mănăstirii. El s-a rugat cu lacrimi Maicii Domnului și a stat în genunchi toată noaptea. Ațipind puțin, el a auzit din icoană o voce care îi spunea: "Nu te tulbura, căci eu port de grijă de toate cele din Sfântul Munte."
În acea clipă, toate rezervele de alimente, de ulei și de lumânări ale mănăstirii s-au umplut, spre marea lui bucurie și a obștii.
Icoana Maicii Domnului "Antiphonetria", trecută în calendarul local, pe data de 1 august, a fost adusă în toamna anului 2020 la Mănăstirea Cornet, mănăstire situată pe malul râului Olt, județul Vâlcea.
Dimensiunile icoanei sunt 110 cm × 85 cm. Aceasta a fost pictată de profesorul Mihai Coman de la Universitatea din București, fiind dusă apoi timp de 40 de zile lângă icoana originală din Sfântul Munte Athos, unde a fost sfințită.
Este de menționat, lăcașul încărcat de istorie și de multe încercări al Mănăstirii Cornet, locul unde și-a găsit adăpost Icoana Maicii Domnului "Antiphonetria" la noi în țără.
Legenda spune că doi boieri de la Curtea de Argeș, fugind din calea unor cotropitori, și-au luat în grabă soțiile și 2 pungi cu galbeni. Au sărit Oltul și s-au ascuns în una din peșterile în care stăteau și călugări, doar că au fost găsiți de niște tâlhari autohtoni și au fost atacați.
A fost o luptă corp la corp, în care au fost uciși unul dintre boieri și unul dintre tâlhari. Femeile au reușit să fugă, dar una dintre ele, fiind însărcinată în 8 luni, a fost prinsă de tâlhari și ucisă din răzbunare. Atunci, boierul care a rămas în viață, în memoria femeii cu pruncul nenăscut și a prietenului mort, cu o parte din bani a ridicat o bisericuță de lemn pentru pustnicii care trăiau în zonă.
Așa a luat ființă această mănăstire.
Prima atestare documentară este un document din anul 1610.
Între anii 1662 – 1666, tot complexul a fost regândit din temelii. A fost construită biserica din prezent, gândită și ca adăpost pentru familie în caz de pericol, și i-au fost dăruite vreo 6.800 de hectare de pădure. În perioada fanariotă, averea mănăstirii a fost luată de administrația spitalelor.
În anul 1889, Regele Carol a avut un proiect de a uni Ardealul de Muntenia printr-o cale ferată care trecea exact prin Mănăstirea Cornet. Însuși regele a venit la mănăstire și a luat decizia, prin decret regal, să detoneze biserica. Numai că stânca pe care este așezată biserica nu s-a lăsat detonată, astfel încât proiectul a fost mutat cu câțiva kilometri mai încolo, fiind dărâmate chiliile și beciurile în care se adăposteau femeile și copiii.
Atunci a fost construit tunelul pentru cale ferată, mănăstirea de la Cornet fiind singura mănăstire pe sub care trece trenul.
La fiecare trecere de tren, mănăstirea suporta un cutremur de 4-5 grade, ceea ce a făcut ca în anul 1960 biserica să ajungă într-o stare deplorabilă, gata să se prăbușească. Comuniștii au trecut-o în proprietatea Ministerului Culturii, care la acea vreme a făcut cea mai mare investiție de restaurare din istoria ei.
Din păcate, prin 1987, și Ceaușescu a avut un proiect care a vizat demolarea mănăstirii: construirea unui baraj pe Valea Oltului și a celui mai mare lac de acumulare din lume. Așa a apărut cel de-al doilea decret de demolare a mănăstirii.
Până într-o zi, când un tir a făcut o pană și, cum atunci nu erau vulcanizări la tot pasul, șoferul a oprit să ceară ajutorul starețului și a și poposit peste noapte. Seara, stând de vorbă, a aflat că șoferul de tir mergea în Germania. Starețul avea un prieten jurnalist în Germania și atunci i-a spus că i-ar trimite o scrisoare, dar că nu are prin cine. Șoferul a zis că nu îl poate servi pentru că îl controlează la vamă, însă starețul a insistat spunându-i: dacă tu vrei, spune-mi, și aranjez eu la vamă.
Așa că a tăiat o rață, a gătit-o, a umplut-o cu legume, iar printre legume a fost ascunsă și scrisoarea care a ajuns în Germania, la prietenul jurnalist.
În în felul acesta a ieșit o tevatură internațională care a zădărnicit planurile lui Ceaușescu, iar în 1989 a venit revoluția și mănăstirea a scăpat și a doua oară.
Actualul stareț a preluat Mănăstirea Cornet în anul 2014. Pe atunci mănăstirea era complet părăsită, iar părintele Macarie își amintește că a găsit vreo 50 de brazi seculari în curte, din cauza cărora era o igrasie totală.
Una din primele decizii a fost să taie copacii, iar când au început să scoată rădăcinile au descoperit că pe fiecare centimetru pătrat sunt morminte. În opinia călugărilor de la Cornet, mormintele martirilor nu au îngăduit să fie profanate nici de un ordin regal, nici de decretul lui Nicolae Ceaușescu.
În anul 2022, în ajunul sărbătorii sfintei icoane, la 01 august, aceasta a fost ferecată cu argint. Lucrarea a fost executată manual în filigram, în Macedonia, de unul dintre cei mai buni meșteri-Jovan Petroski.
Tropar. Glas 2. Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce(de cerere)
“Antifonitria” Maică, “Cea Împotrivă grăitoare” adică, din care împotriva tristeții ai grăit, vasul undelemnului cu minune umplându-l, la fel și cămările Konstamonitului, toate o sărutăm azi cu evalvie strigând : Toată’ntristarea degrab risipește-ne.
sau așa, de laudă
Icoana ta “Antifonitria”, Maică, adică “Ceea ce’mpotrivă raspunde” prin care vasul de undelemn ai umplut al Konstamonitului și cămările toate suspinul monahului ascultând, Preacurată, văzând-o într-al Cornetului schit nou zugrăvită, o cinstim cu evlavie.
