Lacrimile de mir care izvorăsc din ochii Maicii Domnului zugrăviți în această sfântă icoană, mângâie, vindecă și întărește în credință mulțimea de credincioși care se închină cu evlavie Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Fragment din Evanghelia zilei: Luca, 10, 8-9 :
“Şi în orice cetate veţi intra şi vă vor primi, mâncaţi cele ce vă vor pune înainte.
Şi vindecaţi pe bolnavii din ea şi ziceţi-le: S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu.”
Această icoană a Maicii Domnului se află spre închinare în biserica Așezămăntului „Gradina Maicii Domnului”, din localitatea giurgiuveană Letca Nouă.
Sfânta icoană este așezată în naosul bisericii, în partea stângă, pe un tetrapod de lemn sculptat.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, toată întinderea de teren de la Letca Veche, la Letca Nouă și până la hotarul pădurii Bulbucata și satul Bălăria forma o singură moșie al cărui proprietar era boierul Iordache Filipescu, care își avea conacul în Letca Veche.
În anul 1752, locuitorii zonei și-au ridicat o bisericuță din lemn în cimitirul satului, în care a stat o vreme și vestita icoană a Maicii Domnului. Această bisericuță însă a fost grav avariată în urma unui incendiu din timpul celui de-al doilea război mondial.
În anul 1856, Mitropolitul Țării Românești Nifon, a cumpărat de la baronul Meitany moșia Sinești numind-o Letca Nouă, pentru că aici au venit mulți locuitori din vechea localitate, Letca Veche.
Între anii 1864-1867 Mitropolitul Nifon Rusailă a ridicat, pe propria cheltuială, actuala biserică de piatră, denumită și astăzi de locuitori Mănăstirea lui Nifon.
Pictura bisericii a fost executată în ulei în stil neoclasic între anii 1866—1867, de pictorul Gheorghe Tăttărescu. Din acest motiv biserica a fost declarată monument istoric.
Picturile lui Tăttărescu reprezintă un ansamblu pictural în mărime naturală, care deși au stat acoperite o bună perioadă de fumul lumânărilor, sunt încă într-o stare bună de conservare.
Dintre acestea în prezent se mai păstrează catapeteasma și icoanele de lângă naos ale Sfântului Dimitrie și ale Sfântului Gheorghe.
În anul 2009, a avut loc o nouă resfințire a bisericii; slujba de târnosire a fost ținută de Preasfințitul Părinte Ambrozie Episcopul Giurgiului.
În prezent nu este rânduită o zi în care această sfântă icoană a Maicii Domnului să fie prăznuită.
Însă, cinstirea acesteia se face an de an în mod deosebit în data de 03 noiembrie, ziua în care, conform surselor oficiale, în anul 2002 icoana Maicii Domnului a izvorât pentru prima dată lacrimi de mir.
Deși nu se cunoaște cu exactitate pictorul acestei sfinte icoane, se presupune că aceasta ar putea fi apreciatul pictor român clasic Gheorghe Tăttărescu (1818-1894), care dealtfel a realizat și pictura din biserica de la Letca Nouă.
Pictura este realizată pe lemn de tei, având dimensiunea de 80/62 cm. Maica Domnului și Pruncul Iisus sunt zugrăviți în culori vii și calde; Preasfânta Născătoare de Dumnezeu îl ține în brațele sale cu multă dragoste maternă pe Pruncul Iisus Hristos, care binecuvântează cu mâna Sa dreaptă.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, în conformitate cu tradiția ortodoxă a icoanelor făcătoare de minuni de a fi ferecate pentru a li se prelungi viața, a considerat că este benefic să se facă o asemenea lucrare și la icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă.
Astfel, în anul 2020, timp de câteva luni, un meșter de la atelierele Patriarhiei a împodobit sfânta icoană cu o ferecătură din argint cu filigram, deosebit de frumoasă, decorată cu pietre prețioase și semiprețioase.
Istoria icoanei făcătoare de minuni de la Letca Noua începe la începutul anilor 1950.
În acei ani în parohia Letca Nouă slujea preotul Florea Pătroiu, alături de care a fost instalat și părintele (viitor martir) Ștefan Coteanu.
Părintele martir Ștefan Coteanu
Atunci, în biserica de lemn din cimitirul satului, veche de două veacuri, aproape distrusă de un incendiu devastator, au fost aflate o Sfântă Cruce și o icoană a Maicii Domnului, care scăpaseră neatinse că prin minune.
O icoană simplă, pictată în prima parte a secolului XX, una din miile de icoane care slujesc bisericuțele satelor noastre.
Părintele Ștefan a luat odoarele și le-a adus în biserica de zid a satului ridicată de Mitropolitul Nifon, acolo unde era săvârșită Sfânta Liturghie. Și pentru că inițal nu avea unde să le așeze, le-a suit în cafas, locul unde cânta corul.
Acolo, nevăzută de nimeni, fără nici un alt semn, icoana Preacuratei a început să plângă. Șiroaie de lacrimi i-au curs din ochi, atât de multe și de nestăvilite, încât s-au prelins de sus, din cafas, până jos, în biserică. Înfricoșat, părintele a luat-o atunci pe Măicuța Domnului și a așezat-o la loc de cinste, pe o măsuță rotundă, chiar în fața catapetesmei.
Despre plângerea icoanei în acea perioadă, a mărturisit în anii din urmă și unul din slujitorii bisericii și anume paraclisierul Ștefan Bucur. În 2017, înainte cu 2 săptămâni ca acesta să treacă la Domnul, spunea cum în anii ’50 a fost trimis de părintele Ștefan să verifice cafasul bisericii, pentru că din acea zonă curgeau picături de apă; când a ajuns acolo, Ștefan, tânăr pe atunci, a descoperit icoana Maicii Domnului cu ochii lăcrimând și cu o baltă mare în jurul ei.
Nu după mult timp de la acea minunată întâmplare, părintele Ștefan Coteanu avea să fie arestat. Scrisorile sale împotriva regimului comunist i-au provocat chinuri grele, așa încât după un an de tortură, în aprilie 1959, la doar 47 de ani, trecea la Hristos.
După moartea părintelui, Maica Domnului nu a mai plâns. Lacrimile icoanei s-au uscat și peste înfricoșătoarea minune s-a așternut tăcerea.
Cuvintele însemnau în acele timpuri ani grei de temniță, iar minunile din biserici, la fel, nu era privite cu ochi buni.
Pe 15 august 2002, chiar de Adormirea Maicii Domnului, Arhiepiscopia Bucureștiului a emis decizia de numire la parohia Letca Nouă a unui nou preot-Edmond Nicolae Popa.
La hirotonirea sa din luna septembrie noul preot a găsit icoana Maicii Domnului într-o simplitate desăvârșită-era așezată în naosul bisericii, pe o masă rotundă, sprijinită de un sfeșnic, care se află dealtfel și acum în spatele acesteia.
Apoi, în data de 03 noiembrie 2002 preotul Edmond Nicolae Popa a fost instalat paroh al bisericii. După Sfânta Liturghie, biserica satului rămăsese goală; slujba se terminase și părintele Nicolae plecase spre casa parohială, cu preoții care slujiseră la instalarea sa în parohie.
În biserică mai era doar tușa Silvia, o femeie din sat care se ocupa de curățenie și dascălul Ștefan Prună, care dealtfel slujește și în prezent. În acele momente, dintr-o dată, în biserică s-a auzit o trosnitură ca și cum s-ar fi rupt o crenguță și s-a simțit o mireasmă aparte, un parfum delicat care venea din icoana Maicii Domnului.
O minune se petrecea aievea-în ochii Preacuratei luceau două lacrimi; au prins contur, ca niște picuri de rouă, apoi s-au scurs pe obrazul Născătoarei de Dumnezeu.
Bătrâna, tușa Silvia, a lăsat totul și a mers în grabă spre casa parohială. Părintele era primul care trebuia înștiințat. „Am fost foarte emoționat când am ajuns în fața icoanei. La început, nu am anunțat pe nimeni, dar miracolul s-a repetat. Icoana a plâns din nou, de Praznicul Sfinților Arhangheli, și de atunci mirul a continuat să izvorască. Lacrimile ajungeau până la marginea icoanei, apoi se opreau. Când icoana nu mai plângea, după un timp, lacrimile se uscau, lăsând doar două dâre pe obrazul Sfintei Fecioare”, a povestit părintele Nicolae.
Din acel moment viața bisericii, a întregii comunități și a multor credincioși, s-a schimbat.
Vestea s-a răspândit precum fulgerul. A venit presa, țara a vuit. Circumspectă, Patriarhia a trimis o comisie – un preot consilier venit de la București, împreună cu protopopul. Au șters cu atenție icoana de lacrimi, au încuiat biserica și au sigilat-o, apoi au așteptat. Când au rupt sigiliul și au pătruns înăuntru, icoana șiroia de lacrimi. A fost momentul când autoritățile bisericii au înțeles că acolo se petrece un miracol adevărat.
Așa cum mărturisea părintele Nicolae: “Am avut un început de preoție cu o lucrare foarte mare. Am simțit că trebuie să ne rugăm, așa că făceam Paraclisul Maicii Domnului în fiecare zi, la ora 12 noaptea, la început, apoi, la sfatul Preasfințitului, la ora 10 seara. Se simțea prezența Maicii Domnului… Aveam o bucurie a slujirii, nu numai eu, ci și creștinii. După acele slujbe din fața icoanei simțeam cu toții o pace și o bucurie de nedescris. Îmi mărturiseau credincioșii că plecau de la biserica din Letca plutind și își doreau să revină. Adesea veneau cu mari probleme, cu suferințe adânci și, după ce se rugau în fața icoanei, plecau cu bucurie și nădejde. Cea mai mare bucurie pe care am avut-o la Letca a fost să îi văd pe oameni cum se schimbă prin harul Maicii Domnului. Mulți dintre cei care veneau erau oameni plini de credință, dar erau și alții doar curioși, sau care nu credeau deloc, dar îi însoțeau pe cei care aveau credință. Se întâmpla ca soțul să își aducă soția cu mașina la biserică, dar să rămână afară, poate mai și fuma o țigară cât timp ea se închina. Și aveam bucuria să văd cum astfel de bărbați indiferenți făceau, cu timpul, câte un pas de la poartă spre biserică. Intrau în curte, iar apoi din curte înăuntru și stăteau la slujbe. Iar la slujbe se întâmpla ceva minunat! Pur și simplu, văzând trăirea celor din jur, ajungeau să își dorească să fie și ei creștini. Și chiar ajungeau! Creștini cu fapta, nu doar cu numele. Maica Domnului schimba ceva, lucra ceva în sufletele lor. Veneau apoi la slujbe cu toată familia, cu copii, cu tot”.
În timpul cât părintele Nicolae a slujit la Letca Nouă, icoana Maicii Domnului a plâns de multe ori. Șirurile de lacrimi au curs din ambii ochi ai Maicii Domnului, uneori, chiar și zile la rând, așa cum s-a întâmplat în Săptămâna Patimilor a anului 2004, când din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi din Lunea Mare și s-au oprit doar la Înviere. În acea vreme biserica era arhiplină, timp în care s-au întâmplat multe minuni.
De menționat că odată s-a întâmplat să curgă lacrimi și din ochii Pruncului Iisus.
În ultimii ani sfânta icoană a Maicii Domnului de la Letca Nouă a plâns de mai multe ori.
În anul 2020 în casa meșterul care a făcut ferecătura de argint.
În anul 2021, într-o dimineață de miercuri, pe 17 februarie, când este cinstit un mare sfânt al bisericii – Sfântul Teodor Tiron, un creștin evlavios l-a sunat pe părintele Taraș Mihai Cristian, actualul preot paroh al bisericii, și i-a spus că icoana Maicii Domnului plânge. Cum nu era în localitate, preotul a venit prea târziu și nu a reușit să vadă cu adevărat lacrimile icoanei.
Duminica imediat următoare, pe 21 februarie, înștiințat fiind de acest fapt minunat, a venit să slujească la biserica din Letca Nouă, Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului. După Sfânta Liturghie și agapa rânduită în astfel de ocazii, seara au fost aduse mulțumiri Maicii Domnului pentru toate binefacerile aduse bisericii.
În dimineața zilei de luni, pe 22 februarie 2021, un meșter-Ștefan Dumitrescu, a venit la biserică pentru a face niște lucrări legate de baldachinul sfintei icoane. Acesta povestea cum pe drum venea către biserică și cânta pricesne legate de Maica Domnului, la care avea o evlavie deosebită. Atunci când a intrat în biserică a găsit icoana Maicii Domnului lăcrimând. Minunea a fost cu atât mai mare atunci când meșterul, împreună cu dascălul parohiei, au scos icoana din baldachin și au așezat-o pe o masă, pentru a face măsurătorile constructive care erau necesare. Deși aceasta era în poziție culcată, în continuare lacrimile curgeau parcă sfidând legile fizicii, adică alunecau în jos ca și când ar fi fost în poziție verticală.
Iată ce a mărturisit legat de această minune părintele Mihai: “Am venit într-un suflet la biserică și, de data aceasta, am văzut cu ochii mei. Se vedeau lacrimile ca două boabe de rouă, cum cresc din ochii Măicuței. Creșteau, apoi, când lacrimile erau grele, i se prelingeau pe obraz. Icoana plângea atât de tare, încât din ochiul drept s-au format două șiroaie de lacrimi. Am îngenuncheat și m-am închinat.”
După acesta minune, tot în luna februarie 2021, preotul Mihai a primit un telefon de la o familie din parohia Singureni-Giurgiu. Acei credincioși cumpărase într-o perioadă anterioară o icoană cu Maica Domnului de la Letca Nouă; cu multă emoție au mărturisit cum atunci în casa lor, din acea icoană, din punct de vedere material- o litografie aplicată pe un PAL, în chip miraculos izvorau lacrimi.
De asemenea, cu ocazia prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir (cinstit în 26 octombrie), icoana a fost dusă spre închinare într-o parohie tot din Giurgiu-Puțu Greci. În seara zilei de 25 octombrie 2021 din icoana Maicii Domnului au izvorât iarăși lacrimi de mir.
În 03.11.2021. Iată ce povestește părintele Mihai legat de acel moment.
Era în cursul zilei de 02 noiembrie 2021 la o slujbă de înmormântare. Ocupat cu treburile parohiei, nici nu a realizat că ziua următoare urma să fie 3 noiembrie, data când, deși încă neoficial, este cinstită sfânta icoană. În timpul slujbei a avut o tresărire, ca și când Maica Domnului i-ar fi atras atenția, realizând că a doua zi trebuia să slujească în cinstea icoanei; dar era prea târziu, nu mai avea timp să anunțe lumea ca să vină în dimineața următoare la Sfânta Liturghie .
În schimb, s-a gândit că în partea doua a zile de 3 noiembrie să facă un Acatist de mulțumire către Maica Domnului.
În 3 noiembrie, în jurul orei 16, cu ceva timp înainte de săvârșirea Acatistului de mulțumire, în biserică erau două doamne care se rugau. Dintr-o dată din biserică s-au auzit strigăte “Maica Domnului plânge”. Părintele intrând în lăcașul de cult, a găsit cele două femei uimite; acestea i-au spus cum în timpul rugăciunii lor, uitându-se la un moment dat la Maica Domnului, au văzut cum Preacurata plângea; lacrimile curgeau din ambii ochi.
La acea minune au fost părtași ulterior toți credincioșii care au participat în continuare la sfânta slujbă.
În continuare, în data de 10 noiembrie 2021, cu ocazia praznicului Sfântului Mare Mucenic Mina (cinstit în 11 noiembrie), a fost săvârșită Vecernia; la acea slujbă din ochii Maicii Domnului au curs din nou lacrimi.
A mai existat un astfel de eveniment în 11 februarie 2022, când lacrimile au curs din ambii ochi ai Maicii Domnului.
Apoi, acest miracol, s-a fost întamplat în data de 27 septembrie 2022, când sfânta icoană a fost dusă în pelerinaj la praznicul Sfântului Antim Ivireanul, în satul Mogoșești-Adunații Copăceni-Giurgiu. Seara, icoana Maicii Domnului fiind readusă din pelerinaj, dascălul bisericii Letca Nouă a văzut cum din ochiul drept al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se formau picături de lacrimi de mir.
Și tot de Ștefan, dascălul lăcașului de cult, se leagă oarecum și ultima minune de acest fel. În noaptea de dinaintea zilei de 03 noiembrie 2023, slujitorul bisericii a avut un gând, ca o premoniție, că Maica Domnului o să plângă. În dimineața următoare, deci în ziua considerată, încă neoficial, ziua de cinstire a sfintei icoane, dascălul a mers în biserică și a cercetat cu atenție icoana Maicii Domnului. Și nu mică i-a fost surpriza când a descoperit că din ochii Născătoarei de Dumnezeu izvorâseră peste noapte lacrimi de mir; la ochiul stâng se distingea vizibil o lacrimă, care "stătea să alunece" pe fața Preasfintei, iar din ochiul drept lacrima căzuse către zona bărbiei și a gâtului, "spartă" în picături mai mici.
Slavă Preacuratei Născătoare de Dumnezeu!
Desigur, cea mai mare minune în ce privește icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă este legată de lacrimile de mir care au izvorât de nenumărate ori din ochii Maicii Domnului și ai Mântuitorului.
Deși icoana Maicii Domnului și-a arătat harul său începând din anii ‘50, conform surselor oficiale, primele lacrimi care au izvorât din ochii Preacuratei sunt atribuite datei de 3 noiembrie 2002.
De atunci, la biserica din Letca Nouă au venit din ce în ce mai mulți oameni în pelerinaje și la slujbe. Sunt oameni din satele și comunele din jur, din orașe îndepărtate, iar uneori chiar și străini. Unii vin pentru a se ruga și pentru a-și arăta credința, dar cei mai mulți vin cu probleme apăsătoare.
Slujitorii biseicii declară că există mulți oameni care s-au rugat și pe care icoana i-a ajutat. Este vorba despre copii care nu vorbeau, iar în fața icoanei au vorbit pentru întâia oară, sau oameni care și-au găsit serviciu. Dar mai ales au fost ajutate femei care nu puteau să nască, sau care nășteau copii cu dizabilități; prin rugăciune și credință acestea au reușit să rămână însărcinate și să nască copii sănătoși.
După cum mărturisea la un moment dat fostul preot paroh al bisericii din Letca Nouă, Edmond Nicoalae Popa, de-a lungul timpului foarte mulți credincioși au venit la icoana Maicii Domnului și au primit pe măsura credinței lor vindecări sufletești și trupești. Cei care vin să se roage, spunea preotul, trebuie să vină cu credință, să pună genunchiul la rugăciune în fața icoanei Maicii Domnului și să-și schimbe viața. Pentru că, așa cum scrie la sfânta scriptură: “Eu nu voiesc moartea. păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele! “ (Iez. 33,11).
De asemenea actualul paroh al bisericii din Letca Noua, Mihai Cristian Taraș, mărturisește că sunt multe cazuri de vindecări:
“Unul dintre ele, este al fiicei părintelui Mihai Iordăchescu din Iași, care m-a rugat să îi trimit puțină vată cu care ștersesem lacrimile Maicii Domnului de pe icoană. Trecea printr-un mare necaz. Fiica lui, Andreea, în vârstă de 19 ani, avusese un accident și era, de mai bine de două săptămâni, în comă. Toată familia se ruga pentru ea. Atunci când părintele a primit de la noi cutiuța, mi-a spus că vata răspândea o mireasmă de mir, ceea ce nu se întâmplase în Letca, atunci când am împachetat-o. Părintele Mihai m-a sunat să mă întrebe dacă am turnat mir peste lacrimile Preasfintei. Nu turnasem. Era un semn al Măicuței, pentru a-i da curaj. Părintele Mihai și-a însemnat fiica cu lacrimile Maicii Domnului și, la câteva zile, Andreea și-a revenit.”
“O altă minune, tot întâmplată reletiv recent, s-a petrecut cu o doamnă în vârstă de 40 de ani, Nicoleta Simona, care a fost lovită chiar pe trecerea de pietoni, de un șofer neatent. Impactul a fost devastator, iar medicii erau rezervați în privința șanselor ei de supraviețuire. Distruși de suferință, părinții doamnei au venit la Letca. Nici nu stiau cum sa se roage, pentru ca nu erau pana atunci apropiati de biserica. Am îngenuncheat împreună cu ei în fața icoanei, ne-am rugat, i-am cântat Măicuței. Au venit și următoarea duminică și ne-am rugat din nou. După rândul al doilea de rugăciuni, m-a sunat mama să-mi spună că fata ei și-a revenit din comă. Zilele trecute m-a sunat chiar Nicoleta. Spunea că, deși trecuse cu bine de acea grea încercare, nu poate să-l ierte pe cel care i-a provocat accidentul. Atunci am sfătuit-o că după ce a primit un așa dar de revenire, să-i mulțumească Maici Domnului, să-și umple sufletul de bunătate și iertare și să se roage pentru cel în cauză pentru ca și el să se întoarcă cândva către Dumnezeu, pentru că se știa că nu era un apropiat al bisericii”.
“Tot o minune este cea pe care am trăit-o eu însumi. În decembrie, m-am îmbolnăvit de coronavirus și am avut simptome destul de severe. Am simțit că nu mai pot să respir, așa că m-am internat, la Matei Balș. O săptămână întreagă, cât am stat internat, nu am făcut altceva decât să mă rog Maicii Domnului. M-am predat în mâinile ei și i-am spus, dincolo de alte rugaciuni, o rugaciune personala: „Măicuță, tu ești viața și puterea mea. Ridică-mă din boala asta, că am trei copii acasă!”. Ei bine, la doar o zi după ce am ajuns în spital, Maica Domnului m-a ridicat din boală: a început să îmi crească foarte mult oxigenarea în sânge. După alte cinci zile, am și renunțat la masca de oxigen, pentru că nu mai aveam nevoie de ea. Saturația era normală, ca la un om sănătos – 98%. Pentru mine, asta a fost minunea Maicii Domnului, pentru că doar ei m-am rugat, doar la ea am strigat, pentru că slujesc în fața icoanei ei. După doar o săptămână eram acasă, sănătos, împreună cu soția și copiii. Și așa sunt și acum. Pentru mine și familia mea a fost o mare minune”.
“Un băiat de la Pitești, s-a vindecat de cancer pe când era copil. Acum vine lună de lună să dea mulțumire Maicii Domnului pentru însănătoșirea cu care l-a învrednicit Măicuța. Stă de fiecare dată câte două ore în genunchi rugându-se și cântând în semn de mulțumire către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu”.
Alte videcări minunate
Povestea unei tinere măcelărite
Mărturia aparține L P, infirmieră la Spitalul Universitar București.
În anul 2019, o tânără, Mihaela, a fost înjunghiată, mai bine spus măcelărită și desfigurată de un bărbat. Ajunsă în sala de operație era unul din cazurile foarte grave, în care medicii se luptă pentru viața pacientului. Practic nimeni nu-i acorda vreo șansă. Întâmplător, pe tânăra în suferință a recunoscut-o în sala de operație LP, infirmiera mărturisitoare, cele două fiind din aceeași localitate-Letca Nouă.
După operație, la terapie intensivă, tânăra zăcea într-o comă profundă. Aflând despre cele întâmplate, duhovnicul infirmierei a sfătuit-o să o ungă pe Mihaela cu mir de la candela icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Letca Nouă. Trecând peste interdicțiile spitalicești în astfel de cazuri, infirmiera a uns fruntea bolnavei și și-a făcut o cruce.
În acel moment întreg trupul tinerei a reacționat printr-un spasm puternic, ca și când cineva ar fi revenit la viață. Aparatele la care era conectată bolnava au luat-o razna, iar medicii pur și simplu s-au speriat de cele întâmplate.
A doua zi tânăra a ieșit din comă și a deschis ochii.
Sfătuită de același duhovnic, infirmiera a uns cu mir mai multe zile la rând trupul bolnavei. Rănile se vindecau văzând cu ochii și chiar și cu limba care fusese și ea tăiată, ca prin minune, putea să mănânce și să vorbească.
Deși rănile se vindecau, tânăra avea în urma traumelor suferite, și unele probleme neurologice-nu putea să-și mențină echilibrul. Și de această dată s-a căutat o soluție duhovnicească-spovedania și împărtășania.
Și iarăși un miracol: după ce tânăra s-a spovedit și s-a împărtășit, s-a ridicat în picioare și a mers singură.
După alte câteva intervenții chirurgicale cu succes, după mai puțin de o lună de zile de la internare, Mihaela a fost externată vindecată și fericită.
Iar lucrarea Maicii Domnului a continuat și mai tărziu în viața ei; căsătorindu-se religios, a reușit să de-a naștere unui prunc în ciuda faptului că la abdomen suferise numeroase intervenții chirurgicale, datorate măcelului prin care trecuse.
Slavă lui Dumnezeu și Maicii Sale!
Măicuța vindecată în mod miraculos
Într-o perioadă în care din ochii Maicii Domnului din icoana de la Letca Nouă curgeau lacrimi, a venit Preasfințitul Ambrozie Episcopul Giurgiului, și a șters cu batista personală acel mir izvorât în chip minunat. Apoi a dat acea batistă Maicii Starețe de la Mănăstirea Strâmbu Găiseni (Maica Cecilia), care suferea de un cancer în faza terminală.
Aceasta, a plecat în continuare la un tratament în SUA, luându-și în același timp și batista cu lacrimile Maicii Domnului.
Și s-a întors sănătoasă.
Tămăduirea paralizatului
Ştefan Balaban,un sătean din Letca Nouă,avea picioarele paralizate. După doi ani de rugăciuni către Maica Domnului, icoana a făcut o minune şi i-a vindecat paralizia; l-a facut sanatos ca sa poata merge pe piciaorele lui.
Dispariţia nodulului
Dumitra Cucu,o femeie din Giurgiu, oranizatoare de pelerinaje, a aflat acum câţiva ani că are un nodul la sân, iar medicii i-au spus că singura soluţie este operaţia. S-a rugat cu toată puterea sufletului să nu aibă cancer şi să se vindece repede.După câteva săptămâni, s-a dus la spital să se opereze, dar medicii i-au spus uimiţi că nu mai are nimic. Atunci femeia s-a dus din nou la icoană să-i mulţumească pentru minunea săvârşită.
Evanghelia zilei de 3 noiembrie:Luca, Cap 10, 1-15:
Rugăciuni
Până în prezent, deși nu a fost rânduită nici o rugăciune specială, preotul parohiei are ascultare și se preocupă pentru întocmirea unui Acatist al icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la biserica din Letca Nouă..
Acum există rânduiala ca în zilele de miercuri, să se citească Acatistul unei sfinte icoane făcătoare de minuni (Icoanei Maicii Domnului Indrumatoarea-Manastirea Neamt, Icoanei Maicii Domnului Odighitria de la Mihai Voda-Bucuresti, Icoanei Maicii Domnului Sirianca-Manastirea Ghighiu, Icoanei Maicii Domnului Prodromita-Athos, Icoanei Maicii Domnului Portarita-Athos), iar în zilele de vineri, atunci când are loc taina Sfântului Maslu, se slujește și Paraclisul Maicii Domnului.
Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
pentru mireni
Rugăciunile începătoare:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
(de 3 ori)
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Sfânt Numele Tău.
Doamne, miluiește (de 3 ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru, Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul Nostru!
(cu 3 închinăciuni)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel Ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).
Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi păcătoșii și smeriții și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim sub mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te-am câștigat.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh,
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește, că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te-am câștigat.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Cântarea I
Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutând mântuire; o, Maică a Cuvântului și Fecioară, de rele și de nevoi mântuiește-mă.
Asupririle chinurilor mă tulbură și de multe scârbe se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Slavă...
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul și Dumnezeu, te rog, Fecioară, izbăvește-mă din nevoi, că la tine scăpând acum, îmi tind și sufletul și gândul meu.
Și acum...
Fiind bolnav cu trupul și cu sufletul, cercetării celei dumnezeiești și purtării tale de grijă învrednicește-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce ești bună și Născătoarea Celui bun.
Cântarea a III-a
Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, «Unule, iubitorule de oameni».
Folositoare și acoperământ vieții mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce ești pricina bunătăților și credincioșilor întărire, una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipește-mi tulburarea sufletului și viforul necazurilor mele, că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniștii ai născut, ceea ce ești de Dumnezeu fericită.
Slavă...
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăților, bogăția facerii de bine izvorăște-o tuturor, că toate le poți, ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, una preacurată.
Și acum...
Fiind cuprins de neputințe cumplite și de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul tău Fecioară, că pe tine te știu comoară de tămăduiri neîmpuținată și necheltuită, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: Vino degrab și ne izbăvește pe noi din nevoi, ceea ce ești singura grabnic folositoare.
Cântarea a IV-a
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Tulburarea patimilor mele și viforul greșelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul Îndreptătorul, dumnezeiască Mireasă.
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv și pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.
Slavă...
Îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile tale, ție cântare de mulțumire cântăm, știindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Și acum...
Nădejde și întărire și zid de scăpare nemișcat câștigându-te pe tine, ceea ce ești întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cântarea a V-a
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, lubitorule de oameni.
Umple, Preacurată, de veselie viața mea, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Izbăvește-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, Curată, ceea ce ai născut izbăvirea cea veșnică și Pacea care covârșește toată mintea.
Slavă...
Risipește negura greșelilor mele, dumnezeiască Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască și veșnică.
Și acum...
Tămăduiește, Curată, neputința sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale, și sănătate, cu rugăciunile tale, dăruiește-mi.
Cântarea a VI-a
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea de iad s-a apropiat, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Cum a mântuit de moarte și de putrejune firea mea care era ținută de moarte și de putrejune, pe Sine Însuși dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului și Dumnezeului tău, să mă izbăvească și de răutățile vrăjmașului.
Pe tine te știu folositoare și păzitoare prea tare vieții mele, Fecioară, care risipești tulburarea năpastelor și izgonești asupririle diavolilor; de aceea, mă rog totdeauna: izbăvește-mă de stricăciunea chinurilor mele.
Slavă...
Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare și sufletelor mântuire desăvârșită și desfătare întru necazuri; de lumina ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână; și acum ne izbăvește din nevoi și din chinuri.
Și acum...
Acum zac în patul durerilor și nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog ție, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii și Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor.
Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor.
Preacurată, ceea ce în zilele din urmă, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică.
Doamne, miluiește, (de trei ori)
Slavă... Și acum...
Condacul, glasul al VI-lea
Ceea ce ești păzitoarea creștinilor nebiruită și rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor; ci sârguiește ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credință ne rugăm ție: grăbește spre rugăciune și te nevoiește spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Prochimen, glasul al 4-lea
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul și neamul.
(de trei ori)
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Slavă..., glasul al 2-lea
Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime Sfântă, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre.
Și stihirile acestea, glasul al 6-lea:
Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea robilor tăi, că necazurile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea și folositoarea credincioșilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cererea cea de folos.
Ajutătoarea celor necăjiți, întărirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folositoare a credincioșilor.
Cântarea a VII-a
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Când ai vrut să rânduiești mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălășluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.
Maică preacurată, roagă pe Domnul milei pe Care L-ai născut, să izbăvească de păcate și de întinăciune sufletească pe cei ce cântă cu credință: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.
Slavă...
Comoară de mântuire și izvor de curăție, turn de tărie și ușă de pocăință, pe ceea ce Te-a născut pe Tine ai arătat-o celor ce cântă: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.
Și acum...
De neputințele trupești și de păcatele sufletești pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învrednicește-i să fie tămăduiți, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.
Cântarea a VIII-a
Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuință de ajutor de la tine, Fecioară, pe cei care cântă și te preaînalță întru toți vecii.
Tămăduiește neputințele sufletului meu și durerile trupului meu, Fecioară, ca să te slăvesc, Curată, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăție de tămăduiri verși, Fecioară, celor ce te laudă cu credință și preaînalță nașterea ta cea de negrăit.
Și acum...
Tu izgonești asuprirea și năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toți vecii.
Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Irmosul:
Pe împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cântarea a IX-a
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Să nu întorci fața ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel Ce a șters toată lacrima de pe fața tuturor.
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija păcatului,
Slavă...
Cu strălucirea luminii tale luminează. Fecioară, negura neștiinței și o izgonește de la cei ce cu credință te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Și acum...
Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduiește-mă, Fecioară, și mă întoarce dintru nesănătate în sănătate.
Catavasia:
O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i cu dreapta ta cea stăpânitoare și atotputernică, și celor ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriți îi mântuiește și dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ție, că toate le poți câte le voiești.
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru toți care scapă cu credință sub acoperământul tău cel puternic te rogi, ceea ce ești bună; că noi păcătoșii nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi și în necazuri, pururea fiind încărcați cu multe păcate, Maica Dumnezeului Celui de sus. Pentru aceea, cădem înaintea ta să ne izbăvești pe noi, robii tăi, din toate nevoile.
Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul.
Tuturor scârbiților bucurie și asupriților folositoare și flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor mângâiere, celor învăluiți adăpostire, bolnavilor cercetare, celor neputincioși acoperământ și sprijinire, toiag bătrâneților, tu ești, Preacurată, Maica Dumnezeului Celui de sus; pentru aceea, ție ne rugăm: grăbește și miluiește pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Bucură-te, Fecioară preacurată; bucură-te, cinstitul sceptru al Împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut strugurele cel de taină; bucură-te, ușa cerului și rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioșilor; bucură-te, apărătoarea și scăparea tuturor creștinilor, Stăpână.
Slavă... Și acum...
Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce ești sfeșnic de aur; bucură-te, Preacurată, care ești slava creștinilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor!
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe mi se bolnăvește trupul, și slăbește sufletul meu; la tine scap, ceea ce ești plină de daruri; nădejdea tuturor celor fără de nădejde, tu îmi ajută.
Stăpâna și Maica Izbăvitorului, primește rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare către Cel Ce S-a născut din tine, o, Stăpâna lumii, fii mijlocitoare.
Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ție, celei întru tot lăudate, Născătoare de Dumnezeu. Cu Înaintemergătorul și cu toți Sfinții, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.
Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.
Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă scăpare nu știu, eu cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluiește-mă, nădejdea creștinilor.
Paraclisul Maicii Domnului - Rugăciunea de final
Ceea ce singură ești bucuria celor necăjiți și ocrotirea celor nedreptățiți, mângâierea celor ce plâng și ajutătoarea celor neajutorați, cercetătoarea celor neputincioși și acoperământul și sprijinul celor ce se chinuiesc; liman celor înviforați și toiag orbilor, povățuitoare celor rătăciți și scăpare tare celor din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, cu totul fără de prihană, ia aminte la această ticăloasă și netrebnică rugăciune a mea, pe care o aduc ție, întru strângerea inimii și mă izbăvește de viforul cel rău al gândurilor. Scapă-mă pe mine din somnul cel greu care mi s-a pricinuit mie din lenevie și smulge și obiceiul cel rău al patimilor. Și precum știi, mântuiește-mă pe mine, netrebnicul robul tău, cel ce întru tine, după Dumnezeu, mi-am pus nădejdea mântuirii mele. Dă-mi mie, Preacurată, cu osârdie să fac poruncile Fiului tău și Dumnezeului nostru, și să păzesc întotdeauna așezămintele Lui cele mântuitoare. Și mă întărește ca, având cuget veghetor și minte trează, să întâmpin doxologiile Lui cele bineprimite. Că întru tine, pricinuitoarea bunătăților și ajutătoarea noastră, nădăjduind, aduc această cerere. Deci, să nu cad din nădejdea cea către tine, Preasfântă, nici să mă întorc smerit și rușinat. Ci să aflu prin tine, de Dumnezeu dăruită Stăpână, sfârșit cererilor mele. Ca întotdeauna, ca pe o ajutătoare tare a noastră, a păcătoșilor, și împlinitoare a cererilor noastre, să te laud pe tine, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
https://jurnalspiritual.eu
https://www.formula-as.ro
http://merg.in
https://www.activenews.ro
https://www.stirilekanald.ro
http://www.skytrip.ro
https://www.facebook.com
https://www.antena3.ro