Icoana Maicii Domnului „Milostiva”, o icoană cu înfățișare neobișnuită, mijlocește prin harul care se revarsă din ea, îndeplinirea cererilor celor care cu credință se roagă în fața acesteia.
Fragment din Evanghelia zilei: Matei Cap. 5, 17
"Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc."
Anual, în data de 12 noiembrie, odată cu prăznuirea Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni, Biserica noastră Ortodoxă ne amintește de cinstirea icoanei Maicii Domnului „Milostiva” (sau Kykkiotisa)
Această icoană este de timp „Hodighitria” (Îndrumătoarea) și se aseamănă cu Icoana „Axion estin” (Vrednică eşti) a Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului „Milostiva” se găsește spre închinare la Mănăstirea Kykkos din Cipru.
Mănăstirea Kykkos, întemeiată pe la sfârșitul secolului al XI-lea, se află în partea vestică a Munților Trodos, la o altitudine de aproximativ 1200 de metri deasupra nivelului mării; Este una dintre cele mai înstărite și renumite mănăstiri cipriote și face parte din patrimoniului mondial UNESCO.
Locatia-Google maps
O copie a acestei icoane este cinstită în Mănăstirea Nikolsk (mănăstire de maici) din orașul Mukachevo, Rusia.
Conform tradiției Bisericii, această icoană a Maicii Domnului a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca la doar 7 ani de la Moartea și Învierea lui Hristos.
Pictarea icoanei de Sfântul Luca-Fresca Mănăstirii Kycos, Cipru
La început, icoana Maicii Domnului Milostiva a fost păstrată în cadrul celei mai vechi comunități creștine din Egipt, însă din cauza intensificării persecuțiilor împotriva creștinilor, în anul 980, ea a fost dusă la Constantinopol, unde a rămas până în vremea împăratului bizantin Alexie I Comnenul.
Drumul până la Constantinopol n-a fost unul deloc ușor. Corabia pe care se afla icoana a fost atacată de pirații sarazini (berberi, spanioli și italieni convertiți la islamism), însă din mila Domnului a ajuns cu bine în Constantinopol și a fost așezată în palatul regal.
Cea mai cunoscută minune a icoanei Maicii Domnului Milostiva, păstrată până astăzi în vechile cronici ale Bisericii completează, într-un fel, istoria sa minunată.
Se spune că într-o zi, guvernatorul insulei Cipru, Manuel Vutomit, s-a rătăcit în pădurile din preajma palatului, aflându-se la vânătoare. Oricât a încercat să găsească o cărare care să-l ducă spre casă, n-a reușit să afle izbândă. Se afla singur și neajutorat în inima pădurii până când, ca din senin, a trecut pe lângă el un pustinc pe nume Isaia. Întrebându-l Manuel despre locul în care se află și rugându-l să-i arate o cărare de întoarcere, pustnicul i-a ignorat rugămintea, iar guvernatorul le-a ordonat însoțitorilor săi să-l bată aprig.
După ce au ajuns acasă târziu în noapte, drept „răsplată” pentru fapta lui necugetată, împăratul s-a îmbolnăvit grav și niciun vraci de la palat nu reușea să-și dea seama care este cauza. Aducându-și aminte de fapta lui și asociind-o cu boala pe care o dobândise, Manuel a cerut iertare dumnezeiască și a făgăduit în rugăciunea sa că, dacă își va recăpăta sănătatea, îl va căuta pe Isaia să-i ceară iertare.
Atunci el a trimis gărzile să-l aducă pe Isaia ca să-și ceară iertare.
Ce nu știa guvernatorul este că Isaia avusese o vedenie prin care Domnul i-a descoperit că Manuel îl va ajuta să aducă în Cipru o icoană minunată a Maicii Domnului tocmai din Constantinopol, icoană pe care o deținea împăratul Alexie I Comnenul. Așa s-a și întâmplat.
Împăratul Alexie I Comnenul
De îndată ce pustnicul Isaia l-a iertat pe Manuel Vutomit, acesta s-a vindecat și au plecat împreună spre Constantinopol.
Însă acolo nu au au reușit să îl întâlnească pe împărat, așa încât au trebuit să facă cale întoarsă. Totuși, din rânduială dumnezeiască, lucrurile urmau să se întâmple în chip minunat.
În acea perioadă, singura fiică a lui Alexios Comnenos s-a îmbolnăvit grav, de aceeași boală care îl chinuise pe Manuel, așa că, acesta din urmă s-a prezentat în fața împăratului și i-a povestit despre vindecarea sa miraculoasă și despre dorința Fecioarei Maria de a fi transferă sfânta Sa icoană în Cipru.
Vindecarea fetei împaratului-Fresca Mănăstirii Kycos, Cipru
Împăratul a promis atunci că va acționa după voia Fecioarei și s-a rugat cu ardoare pentru fiica sa, care în zilele următoare a început încet-încet să-și revină.
Totuși, ulterior împăratul și-a uitat promisiunea; se pare că nu a vrut să se despartă de sfânta icoană. Însă mai târziu, când a fost și el afectat de aceeași boală, și-a dat seama că nu poate face altfel.
Dar chiar și așa, tot nu voia să fie lipsit de sfânta icoană, și de aceea a chemat un iconograf să picteze o icoană asemănătoare pentru a o trimite în Cipru, păstrând originalul în palat. Noaptea, însă, Fecioara i-a apărut în somn și l-a îndemnat să trimită originalul și să păstreze copia pentru el.
Îngrozit atunci, a dat imediat instrucțiuni să pregătească o misiune pentru a transporta icoana Maicii Domnului în Cipru pe corăbii regale, urmând ca acolo să fie construită o mănăstire pentru păstrarea sfântului odor.
Transferul icoanei din Constantinopol în Cipru-Fresca Mănăstirii Kycos, Cipru
Locuitorii insulei au primit cu mare bucurie sfânta icoană și au purtat-o în munții unde locuia călugărul Isaia.
Potrivit unei porunci divine, sfânta icoană a fost așezată într-un anume loc, în care Isaia a și început să ridice o micuță biserică închinată Sfintei Treimi.
În acel loc, în jurul bisericuței și a pustnicului Isaia, cu ajutorul financiar al împăratului Alexie I Comnenul, avea să se întemeieze viitoarea Mănăstire Kykkos.
Din acel moment până astăzi, mănăstirea se numește cu numele de "Mănăstirea Imperială și Stavropighie Kykkos". Termenul de "stavropighie" indică faptul că mănăstirea în cauză se află sub ascultarea directă a patriarhului.
Un detaliu demn de menționat este acela că icoana Maicii Domnului „Milostiva” are o înfățișare neobișnuită, care îi nedumerește pe mulți dintre cei care se închină înaintea ei. Astfel, de mai bine de nouă secole, icoana stă ascunsă sub un văl brodat și așezat peste ea, astfel încât niciun om să nu poată vedea fața Maicii Domnului și a Pruncului Hristos.
Se spune că tradiția aceasta a fost rânduită de însuși împăratul Alexie I Comnenul, care era atât de impresionat de icoana Maicii Domnului și de tot ceea ce se petrece în Sfântul Altar încât s-a gândit ca nu cumva să o tulbure pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu cu privirea sa nedemnă de atâta sfințenie. De aceea, pentru a crește respectul cuvenit chipului Maicii Domnului și al Mântuitorului, împăratul a rânduit să le acopere pe ele cu acel văl brodat.
Nimeni nu îndrăznește să schimbe această rânduială, sau să îndepărteze vălul deoarece se spune că cine o va privi va orbi de îndată. Totuși, acest lucru se întâmplă în unele situații excepționale, cum ar fi spre exemplu procesiunile.
Imediat ce icoana Maicii Domnului „Milostiva” a sosit din Constantinopol în Cipru, au avut loc mai multe minuni.
Încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent, cei ce suferă de orice fel de neputințe și vin de se roagă cu credință înaintea icoanei Maicii Domnului „Milostiva”, primesc vindecare pe măsura credinței lor.
Nu doar creștinii ortodocși cred că icoana Maicii Domnului „Milostiva” este făcătoare de minuni, ci și cei de alte credințe vin și se roagă înaintea sfintei icoane pentru izbăvire din nevoi.
Imperiul Otoman a scutit mănăstirea de plata taxelor, de dragul icoanei.
Datorită multitudinilor de cereri împlinite, icoana a fost numită „Milostiva” sau „Cea îndurătoare”.
De asemenea sfânta icoană este folosită pentru aducerea de ploaie, sau izbăvirea de alte urgii.
Spre exemplu, într-o perioada în care insula Cipru a fost afectată de o secetă severă, părinții din obștea Mănăstirii au luat icoana din strana ei specială și au dus-o pe munte în procesiune, înălțând ectenii și rugăciuni speciale pentru ploaie, însă fără a-i privi chipul.
În urma rugăciunilor, Maica Domnului s-a milostivit și i-a binecuvântat cu ploi și rod bogat,
Altădată, în timpul unei invazii de lăcuste, în urma rugăciunilor rostite de părinți înaintea ei, un stol de păsări a zburat de nicăieri și a distrus complet dăunătorii.
Rugăciunile începătoare
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi;
Doamne, curăţeşte păcatele noastre;
Stăpâne, iartă fărădelegile noastre;
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte (de 3 ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
[Dacă este preot de faţă, zice: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.]
Strana: Amin.
Dacă nu este preot de faţă, diaconul, monahul sau mireanul rosteşte: Pentru rugă-ciunile Sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Apoi troparele de umilinţă, glasul 6:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Uşa milostivirii deschide-o nouă,binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Apoi:
Crezul
Cred Într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.S-a pogorât din ceruri Şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, Şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi .
Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, care din Tatăl purcede,
Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, care a grăit prin prooroci.
Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică,
Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor,
Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Condac 1
Râuri de milostivire se revarsă de la icoana ta, Milostiva, prea curată Fecioară, ștergând durerile celor din nevoi și izvorând bucurie tuturor celor care cântă: Bu-cură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Icos 1
De mâna Sfântului apostol Luca a fost zugrăvită icoana ta, prea cinstită, spre bucu-ria celor care iși vor pleca genunchii inimii înaintea ei, cerând izbăvire din nevoi și mare milă, ca toți într-un gând să cânte:
Bucură-te, milostivire dăruită neamului omenesc;
Bucură-te, neîmpuținat izvor de binecuvântare;
Bucură-te, primitoarea rugăciunilor noastre;
Bucură-te, mare a bunătății nesfârșite;
Bucură-te, culme a virtuților duhovnicești;
Bucură-te, cer neapropiat gândurilor omenești;
Bucură-te, cunună a smeritei cugetări;
Bucură-te, flacără a iubirii neîncetate;
Bucură-te, chivot sfințit al Înțelepciunii;
Bucură-te, scară a cugetării dumnezeiești;
Bucură-te, izvor sfințit al darurilor Cuvântului;
Bucură-te, liman al iubitorilor de rugăciune;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 2
Darul icoanei tale s-a dat neamului creștinesc spre povățuire pe calea vieții, ca toți să ajungă la limanul păcii lui Hristos și să cânte cu bucurie: Aliluia!
Icos 2
Cetele îngerești așează înaintea icoanei tale cununi de laude cerești, iar noi cu lacri-mi o împodobim și cerem smerit să risipești cumplita povară a necazurilor și să mijlocești mântuire celor care strigă ție așa:
Bucură-te, icoana darurilor cerești;
Bucură-te, făclie nestinsă a rugăciunii;
Bucură-te, cercetarea grabnică a celor neputincioși;
Bucură-te, mirarea neîncetată a credincioșilor;
Bucură-te, soare ce împodobește bolta Bisericii;
Bucură-te, lumină ce rispește negura înșelăciunii;
Bucură-te, cămară de taină a Adevărului;
Bucură-te, cântarea neîncetată a slujitorilor Luminii;
Bucură-te, mângâierea sufletelor neputincioase;
Bucură-te, ridicarea grabnică a celor căzuți;
Bucură-te, liniștea celor tulburați de ispite;
Bucură-te, oglinda viețuirii întru înțelepciune;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 3
Mai întâi icoana ta a împodobit comunitatea creştină din Egipt, unde cu rugăciuni erai întâmpinată, spre bucuria celor care cântau cu mulţumire: Aliluia!
Icos 3
Din Egipt icoana ta a fost dusă la Constantinopol, unde cu multă dragoste înaintea ta se înfăţişau cetele de creştini, cerând ocrotirea ta în toată vremea şi cântându-ți ție unele ca acestea:
Bucură-te, podoaba cetăţii împărăteşti;
Bucură-te, izvor nesecat al înţelepciunii;
Bucură-te, cărare a poruncilor dumnezeieşti;
Bucură-te, drum sfinţit către Calea vieţii;
Bucură-te, minune mai presus de minte;
Bucură-te, icoană a rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, temelie a păcii dumnezeieşti;
Bucură-te, împăcarea celor greşiţi cu Dumnezeu;
Bucură-te, primitoarea celor osteniţi de necazuri;
Bucură-te, mângâierea celor asupriţi de patimi;
Bucură-te, cercetătoarea celor dispreţuiţi;
Bucură-te, masă duhovnicească a Sfinţilor;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 4
Tinde mâna ta cea tare din sfintele locaşuri şi păzeşte pe robii tăi de toată tul-burarea vrăjmaşilor nevăzuţi, risipind cursele celui ce seamănă cele rele, ca să cân-tăm toţi cu mulţumire: Aliluia!
Icos 4
Pe cuviosul Isaia ai luminat Fecioară, poruncindu-i să ducă icoana ta în insula Cipru, ca să se veselească poporul bine credincios de minunile ei şi să cânte ție, aducând buchet de laude ca acestea:
Bucură-te, comoară dăruită insulei Cipru;
Bucură-te, hotar nestămutat al sfinţeniei;
Bucură-te, oglindă a cereştilor vedenii;
Bucură-te, lumina iubitorilor de înţelepciune;
Bucură-te, făclie nestinsă a iubirii cereşti;
Bucură-te, cort sfinţit al adierilor îngereşti;
Bucură-te, lucrătoare osârdnică în via Cuvântului;
Bucură-te, mijlocitoarea mântuirii celor greşiţi;
Bucură-te, adăparea celor însetaţi de dreptate;
Bucură-te, cunună a iubitorilor de feciorie;
Bucură-te, pod nestricat al vieţii veşnice;
Bucură-te, cărare prin munţii faptelor bune;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 5
În peştera inimii noastre trimite raza rugăciunii tale, ca să spulbere întunericul pati-milor şi să ne arate pe noi străini de toată negura întristării, ca să aducem razele cântărilor de: Aliluia!
Icos 5
Izvor de milostivire limpede pe tine te ştim, Ceea ce cu curgerile înţelepciunii tale opreşti văpaia patimilor şi adăpi cu darul tău pe toţi cei care îţi aduc ție valurile cântărilor ca acestea:
Bucură-te, neîncetată curgere de milostivire;
Bucură-te, casă nerăpită de valurile ispitelor;
Bucură-te, temelie neclintită a smeritei cugetări;
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, şuvoi de cugete înţelepte;
Bucură-te, val înalt al darurilor cereşti;
Bucură-te, corabie către limanul mântuirii;
Bucură-te, ştergerea lacrimilor celor nedreptăţiţi;
Bucură-te, bucuria celor care slujesc ţie;
Bucură-te, carte nescrisă a tainelor Adevărului;
Bucură-te, şoaptă a vestirilor dumnezeieşti;
Bucură-te, izvor de binecuvântare pentru credincioşi;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 6
Nor călător pe cerul sufletelor noastre pe tine te ştim, Ceea ce acoperi negura păca-telor noastre şi ne descoperi nouă pe Soarele slavei, căruia cetele îngereşti Îi cântă neîncetat: Aliluia!
Icos 6
Prin valurile vieţii dă-ne nouă ajutor, Preacurată, ceea ce ai spulberat blestemul no-stru prin binecuvântată naşterea ta, prin care lumea s-a umplut de mila Cuvântului, aducând ţie cuvinte ca acestea:
Bucură-te, mare a îndurărilor cereşti;
Bucură-te, Împărăteasă prea slăvită a îngerilor;
Bucură-te, foc ce aprinde pajiştea inimilor;
Bucură-te, icoană limpede a darurilor de sus;
Bucură-te, ocean al bunătăţii nesecate;
Bucură-te, munte neapropiat al sfinţeniei;
Bucură-te, floare neveştejită a înţelepciunii;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, picătură a milei dumnezeieşti;
Bucură-te, pajişte înflorită a milostivirii;
Bucură-te, mireasmă a cântărilor duhovniceşti;
Bucură-te, pacea celor tulburaţi de vrăjmaşii nevăzuţi;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 7
Cu secera rugăciunilor tale taie spinii patimilor noastre şi aruncă seminţele daru-rilor duhovniceşti, ca să rodim şi noi întru virtute, cântând Ziditorului a toate: Aliluia!
Icos 7
Cu darul milostivirii tale stinge văpaia păcatelor noastre şi cu zidul rugăciunii tale ne îngrădeşte de toate săgeţile celui viclean, ca toţi să cântăm ţie:
Bucură-te, zid al ocrotirii cereşti;
Bucură-te, pecete a sfinţeniei alese;
Bucură-te, adiere a milei dumnezeieşti;
Bucură-te, ruşinarea celor robiţi răutăţii;
Bucură-te, îndreptarea celor căzuţi;
Bucură-te, grădină a minunilor cereşti;
Bucură-te, tunet înfricoşător demonilor;
Bucură-te, lumină neapusă a înţelepciunii de sus;
Bucură-te, casă întemeiată pe Adevăr;
Bucură-te, veselia iubitorilor de sfinţenie;
Bucură-te, pom plin de roadele virtuţilor;
Bucură-te, soare neapus al înţelepciunii;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 8
Multe vindecări se revarsă de la icoana ta, Preabună, spre bucuria celor care se în-dulcesc de milostivirea ta şi cântă: Aliluia!
Icos 8
Auzind oamenii de mulţimea minunilor revărsate prin rugăciuni înaintea icoanei tale s-au grăbit toţi să ceară de la tine dumnezeiasca milostivire şi de îndurările Domnului învrednicindu-se, te laudă pe tine pentru mijlocire aşa:
Bucură-te, izvor pururea curgător de tămăduiri;
Bucură-te, sănătate fără plată a credincioşilor;
Bucură-te, masă duhovnicească a celor flămânzi;
Bucură-te, izvor de binecuvântare pentru cei însetaţi;
Bucură-te, lumină călăuzitoare spre veşnicie;
Bucură-te, luntre ce ne poartă pe malul învierii;
Bucură-te, casă de odihnă pentru cei bolnavi;
Bucură-te, cercetarea grabnică a celor istoviţi;
Bucură-te, mărturisire a dragostei duhovniceşti;
Bucură-te, leagăn al cereştilor cuvinte;
Bucură-te, acoperitoarea celor necăjiţi;
Bucură-te, turn nebiruit al Înţelepciunii;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 9
Cei întunecaţi la minte de necredinţă nu se pricep a lăuda minunea naşterii tale, iar noi plecându-ne tainei, strigăm cu tot sufletul: Aliluia!
Icos 9
Din paharul milostivirii tale adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de lumina Adevărului, şi ne dezleagă din legăturile păcatelor ca să cântăm ţie:
Bucură-te, pahar de taină al milei;
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în păcat;
Bucură-te, mângâierea sufletelor întristate;
Bucură-te, untdelemn al înţelepciunii de sus;
Bucură-te, sfinţirea gâdurilor noastre;
Bucură-te, mir peste mintea curăţită;
Bucură-te, poartă deschisă spre Împărăţia vieţii;
Bucură-te, uşă a milei celor prigoniţi;
Bucură-te, ruşinarea celor biruiţi de răutate;
Bucură-te, floare plină de miresmele Luminii;
Bucură-te, cântec îngeresc nepătruns de gând;
Bucură-te, îmbrăţişare a celor ajunşi la pocăinţă;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 10
Nu te întoarce dinspre cererile robilor tăi, ci plineşte cele ce ne sunt de folos, ca să nu fim biruiţi de deznădejde, ci să cântăm: Aliluia!
Icos 10
Şi cei necredincioşi se închină înaintea icoanei tale, căci nu ai oprit curgerea milei tale nici de la cei care nu cunosc Adevărul, ci ai miluit pe toţi, ca toţi să cânte ţie unele ca acestea:
Bucură-te, icoană a înţelepciunii de sus;
Bucură-te, uşă a milei deschisă tuturor;
Bucură-te, bucuria celor ajutaţi de tine;
Bucură-te, fulger înfricoşător hulitorilor;
Bucură-te, îndreptarea celor căzuţi;
Bucură-te, dăruitoarea luminii credinţei;
Bucură-te, făclie a darului Cuvântului;
Bucură-te, stingerea focului patimilor;
Bucură-te, căutarea celor pierduţi;
Bucură-te, Biserică vie a Luminii;
Bucură-te, poartă ce ne duce către Rai;
Bucură-te, cheie ce ne descuie uşa îndurărilor;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 11
Tulburarea ispitelor noastre o îmblânzeşte Preabună, cu darul rugăciunii tale şi ne arată pe noi ostaşi nebiruiţi de toate săgeţile celui rău, ca să cântăm ţie: Aliluia!
Icos 11
Pentru darul icoanei tale otomanii au scutit de taxe mănăstirea ta, iar toţi într-un gând s-au ostenit a împleti ţie cununi de cântări ca acestea:
Bucură-te, grabnică miluitoare a celor săraci;
Bucură-te, munte înalt al desăvârşirii;
Bucură-te, cărare printre gropile ispitelor;
Bucură-te, ridicarea celor care au alunecat în păcat;
Bucură-te, izvor îmbelşugat de desfătări cereşti;
Bucură-te, odihna celor asupriţi pe nedrept;
Bucură-te, apărătoarea celor nedreptăţiţi;
Bucură-te, mângâierea celor covârşiţi de întristare;
Bucură-te, că ne dăruieşti talanţii înţelepciunii;
Bucură-te, bogăţie neîmpuţinată a mănăstirilor tale;
Bucură-te, pecetea înţelepciunii celei de sus;
Bucură-te, vederea celor nepătrunse de minte;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 12
Nu ne lăsa pe noi pradă gândurilor celor rele, ci îmblânzeşte fiarele patimilor, ca să putem cu pace să cântăm: Aliluia!
Icos 12
Cu un minunat văl este acoperită icoana ta, dar te rugăm să ridici vălul neştiinţei de pe minţile noastre, ca să cântăm întru înţelepciune unele ca acestea:
Bucură-te, văl al înţelepciunii de sus;
Bucură-te, acoperământ al milostivrii cereşti;
Bucură-te, foc ce arde gândurile cele rele;
Bucură-te, flacără a iubirii dumnezeieşti;
Bucură-te, scut al mântuirii credincioşilor;
Bucură-te, pavăză a preoţilor cucernici;
Bucură-te, îmblânzirea celor răniţi de răutate;
Bucură-te, liniştea celor tulburaţi de necazuri;
Bucură-te, pacea celor împovăraţi de ispite;
Bucură-te, adânc nemăsurat de înţelepciune;
Bucură-te, văl ce acoperă sufletele rănite;
Bucură-te, mângâierea celor biruiţi de necazuri;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 13 (de 3 ori)
O, Maică prea lăudată, ceea ce cu darul rugăciunii tale ne păzeşti pe noi de toate cursele celui rău, caută cu blândeţe spre noi, păcătoşii, şi ne adapă din paharul milostivirii dumnezeieşti, ca să-ţi cântăm ţie: Aliluia!
Se zice iarăşi:
Icos 1
De mâna Sfântului apostol Luca a fost zugrăvită icoana ta, prea cinstită, spre bucu-ria celor care iși vor pleca genunchii inimii înaintea ei, cerând izbăvire din nevoi și mare milă, ca toți într-un gând să cânte:
Bucură-te, milostivire dăruită neamului omenesc;
Bucură-te, neîmpuținat izvor de binecuvântare;
Bucură-te, primitoarea rugăciunilor noastre;
Bucură-te, mare a bunătății nesfârșite;
Bucură-te, culme a virtuților duhovnicești;
Bucură-te, cer neapropiat gândurilor omenești;
Bucură-te, cunună a smeritei cugetări;
Bucură-te, flacără a iubirii neîncetate;
Bucură-te, chivot sfințit al Înțelepciunii;
Bucură-te, scară a cugetării dumnezeiești;
Bucură-te, izvor sfințit al darurilor Cuvântului;
Bucură-te, liman al iubitorilor de rugăciune;
Bucură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Condac 1
Râuri de milostivire se revarsă de la icoana ta, Milostiva, prea curată Fecioară, ștergând durerile celor din nevoi și izvorând bucurie tuturor celor care cântă: Bu-cură-te, Milostivă, ajutătoare a credincioșilor!
Rugăciune către Preacurata Născătoare de Dumnezeu
O, prea milostivă Stăpâna mea, nu mă lepăda pe mine, nevrednicul, ci primeşte această puţină rugăciune a mea, din buzele mele cele întinate şi o du Fiului tău şi Dumnezeului nostru, care S-a născut cu trupul din tine spre mântuirea noastră. Care pentru noi, păcătoşii, S-a răstignit şi S-a îngropat şi a înviat a treia zi. Deşi fărădelegea mea este mai grea decât toate fărădelegile, totuşi tâlharii şi desfrânaţii pe care Iubitorul de oameni, pentru nemăsurata Lui milostivire, i-a primit şi i-a miluit, îmi dau îndrăznire; şi cu toate că nu te aveau pe tine mijlocitoare bună, nu le-a închis uşa milostivirii Sale. Cum să nu mă primească, dar şi pe mine, care nă-dăjduiesc în ajutorul tău? Milostiveşte-te deci spre mine, Doamna mea, căci poţi toate câte le voieşti, iar cele pe care le ceri de la Fiul tău le şi iau fără îndoială, deoarece pe tine te-a făcut mijlocitoare creştinilor. Pentru aceasta, pe tine te bine-cuvântăm şi te prea înălţăm în vecii vecilor. Amin.
Https://blog.bizanticons.ro
https://doxologia.ro
https://www.academia.edu