„Icoana încruntată” a Sfântului Ioan Botezatorul este o icoană făcătoare de minuni cunoscută în majoritatea țărilor ortodoxe și mult iubită de toți cei care ajung să se închine înaintea ei în timpul pelerinajelor din Grădina Maicii Domnului.
„Icoana încruntată” a Sfântului Ioan Botezatorul este o icoană făcătoare de minuni cunoscută în majoritatea țărilor ortodoxe și mult iubită de toți cei care ajung să se închine înaintea ei în timpul pelerinajelor din Grădina Maicii Domnului.
Icoana Imnului Acatist numită și "Myrrhovlythissa", adică "Izvorâtoarea de Mir", este una din icoanele Maicii Domnului adăpostite în Sfântul Munte Athos recunoscută drept făcătoare de minuni.
Panaghia Soumela este cu siguranță una dintre cele mai cunoscute și mai iubite icoane ale Fecioarei Maria. În aceste zile de sărbătoare duhovnicească, această sfântă icoană a Maicii Domnului este adusă spre închinare lângă racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului.
Icoana Maicii Domnului Prevestitoarea este una dintre sfintele icoane făcătoare de minuni care a ajutat prin harul său la vremuri de grele încercări, în mod deosebit mănăstirile din Sfântul Munte Athos.
Icoana Maicii Domnului cea numită "Vimatarissa", adică "Altariţa" sau "cea din Altar", precum și "Ktitorissa", adică "Ctitoriţa" sau "Întemeietoarea", este cea mai renumită icoană găzduită de Mănăstirea Vatoped, fiind considerată a fi ocrotitoarea acestui așezământ athonit.
Icoana Maicii Domnului „Cea care alăptează” (Galaktotrofusa), este o icoană rară a Maicii Domnului, o lucrare divino-umană care reuşeşte să înfăţişeze altfel trupul Maicii Domnului și natura deplin umană a Mântuitorului, fără a o trece cu vederea pe cea dumnezeiască.
Icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare” este una dintre cele mai cunoscute icoane ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Sfântul Munte, un izvor nesecat de tămăduiri și mângâieri, fiind cinstită în întreaga lume, mai ales ca ocrotitoare a familiilor creștine și, în mod special, ca ajutătoare pentru femeile care nu pot naște.
Icoana Maicii Domnului cea numită "Pantanassa", adică " Împărăteasa tuturor", este una dintre cele mai vestite icoane făcătoare de minuni ale Născătoarei de Dumnezeu prezente în Sfântul Munte Athos, în fața căreia, prin rugăciunile săvârșite de credincioși, și-au găsit tămăduire multe cazuri de cancer și alte boli incurabile.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Antiphonitria”, sau împotrivă-glăsuitoarea, este o icoană mult iubită în Sfântul Munte Athos, această dragoste și evlavie ajungând de curând și în țara noastră.
Această icoană mult iubită a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de Icoana Maicii Domnului „cu trei mâini”, Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Ioan Damaschin”, sau Icoana Maicii Domnului „Trihirussa”, este cinstită în mod deosebit în Sfântul Munte Athos, dar și în toată lumea ortodoxă, inclusiv în țara noastră.
Icoana Maicii Domnului numită “Axioniţa”, sau "Axion Estin", ceea ce înseamnă "Vrednică Eşti", este una dintre cele mai renumite şi iubite icoane din Biserica Ortodoxă, de a carei istorie se leagă rugăciunea “Cuvine-se cu adevărat”.
Icoana Maicii Domnului „Dulcea Sărutare” (Glykophilousa), una dintre cele mai vechi opere pe lemn din lume păstrate până în zilele noastre, atribuită prin tradiţie Sfântului Evanghelist Luca, revarsă multe minuni asupra celor care îi cer ajutorul cu smerenie și credință.
Data de 12 ianuarie este înscrisă în calendarul ortodox ca zi de prăznuire a Icoanei Imnului Acatist a Maicii Domnului de la Hilandar, una din odoarele de mare preț ale acestei mănăstiri athonite.
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Iviron, prăznuită pe 31 martie, este cunoscută în toată lumea sub denumirea de "Portărița", fiind cea mai iubită și cinstită icoană din Sfântul Munte Athos.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, cea mai importantă icoană din tezaurul Schitului Românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu.
Această icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cinstită în data de 21 ianuarie, este o frescă din secolul al XIV-lea, care s-a aflat inițial pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped.
