Sfântul Mare Mucenic și făcător de minuni Mina (cunoscut și ca Sf. Mina Egipteanul sau Sf. Mina cel din Cotiani), este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți egipteni din religia creștină, fiind considerat ca un adevărat protector al casei, al celor păgubiți şi un bun păzitor al celor singuri.
Fragment din Evanghelia zilei: Luca, Cap. 13, 35
"Iată vi se lasă casa voastră pustie, că adevărat grăiesc vouă. Nu Mă veţi mai vedea până ce va veni vremea când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!"
Sfântul Mina (285–309 d.Hr), soldat egiptean în armata romană, este prăznuit de credincioșii ortodocși în data 11 noiembrie, ziua în care a fost martirizat prin decapitare, deoarece a refuzat să se lepede de credința creștină.
În prezent, moaștele sfântului se află în Catedrala Sfântului Mina din Egipt.
Aceast locaș de cult este situat în vestul Deşertului Mariout, la sud-vest de Alexandria, aproape de drumul ce leagă Alexandria de Cairo, la aproximativ 1 km distanță de ruinele vechiului oraș Sfântul Mina.
Sf. Mina „Egipteanul” s-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor Egiptului, în anul 285 d.Hr. , în timpul împăraților romani Diocletian și Maximian.
Conform sinaxarului egiptean (copt), mama sa, Eufemia, nu avea nici un copil. Într-o zi, s-a dus la biserica din Attrib, cu ocazia unei sărbători închinate Maicii Domnului. Acolo, ea a lăcrimat, îngenunchind în fața icoanei Sfintei Fecioare Maria și s-a rugat fierbinte să mijlocească în fața iubitului ei Fiu ca să-i dăruiască și ei un copil. Atunci, o voce s-a auzit dinspre icoană, spunând „Amen”.
Întorcându-se acasă, i-a povestit soțului ei Eudoxius cele întâmplate, iar el a zis: „Fie voia Domnului”. Domnul, Iubitorul de oameni, le-a dăruit un copilaș, un băiat pe care l-au numit Mena (Mina), după cuvântul „Amen” pe care îl auzise mama sa în fața icoanei.
Tânărul Mina a crescut în credința creștină, beneficiind de o educație aleasă – părinții săi erau înstăriți, tatăl său, Eudoxius, având un rang înalt în armata imperială romană.
Mina a rămas însă orfan de la o vârstă fragedă, tatăl său murind când avea 11 ani, iar mama sa la doar trei ani distanță. Atunci când a împlinit 15 ani a vrut să urmeze cariera armelor, după exemplul tatălui său.
Intrând în armata imperială a fost trimis să-și facă slujba în Asia Mică, în provincia Frigia. Orașul în care slujea era însă păgân și dedat unei grosolane închinări la idoli, iar Mina nu s-a putut împăca cu viața de acolo și nici cu camarazii săi care se închinau la idoli.
În acea perioadă, împăratul Dioclețian inițiase o reformă constituțională și a declanșat prigoana împotriva creștinilor.
Atunci, Sfântul Mina și-a părăsit poziția și rangul militar la care ajunsese și s-a retras în deșert unde a rămas pentru o perioadă de cinci ani, cinstindu-L și iubindu-L pe Dumnezeu din toată inima sa.
Într-una din zile, a văzut cerurile deschizându-se și mucenicii purtând cununi minunate. A auzit o voce zicând: „Tot cel ce se ostenește pentru numele Domnului Iisus va primi astfel de cununi”. Atunci, sfântul s-a întors în orașul pe care îl guvernase – Cotyaeum (Cotiani, în prezent Kütahya din Turcia) – mărturisind numele Domnului Iisus Hristos.
Deși împăratul Dioclețian abdicase în anul 304, persecuțiile împotriva creștinilor au fost continuate cu și mai multă îndârjire. În acest context, întoarcerea la Cotyaeum a Sfântului Mina, cunoscut ca fiind creștin, era un act de mare curaj și tărie sufletească.
Știind că aparține unei familii nobile, concetățenii săi l-au sfătuit să se îndepărteze de credința lui, promițându-i daruri și măriri. Deoarece Sfântul Mina nu s-a răzgândit și nu a renunțat la credința creștină, guvernatorul cetății a hotărât să fie arestat și torturat.
Pentru că sfântul a rezistat vitejeste torturilor, guvernatorul a ordonat să-i fie tăiat capul, să i se arunce trupul în flăcări, iar cenușa să fie împrăștiată în vânt.
Astfel, în data de 09 noiembrie 309, în Frigia, Sfântul Mina a primit cununa muceniciei prin decapitare.
Potrivit traditiei, trupul sfântului a rămas în foc timp de trei zile și trei nopți, dar nu a suferit stricăciuni.
După cele trei zile, sora acestuia a reușit să-i ia trupul de acolo, plătind soldaților o mulțime de bani. L-a înfășurat într-un veșmânt și a dorit să îl ducă în Alexandria, după cum o sfătuise înainte chiar fratele ei.
Având trupul mucenicesc cu ea, s-a îmbarcat pe una dintre corăbiile ce mergeau spre Alexandria.
În timpul călătoriei, niște sălbăticiuni ale mării au apărut din adâncuri și au atacat călătorii de pe vas, care erau îngroziți și strigau cu frică mare. Sora sfântului s-a rugat Domnului și a cerut mijlocirea, ajutorul fratelui ei. Ca urmare, din trupul sfântului au ieșit flăcări care au ars fețele sălbăticiunilor, scufundându-se cu repeziciune în mare. Iar când au reapărut, flăcările le-au parjolit încă o dată, după care s-au afundat definitiv.
Când corabia a intrat în port, locuitorii din Alexandria, în frunte cu Patriarhul Atanasie cel Mare, i-au ieșit în întâmpinare: au purtat trupul sfânt cu înfiorare, l-au îmbrăcat în veșminte scumpe și l-au așezat în biserică, spre cinstire și închinare.
După ce s-a încheiat perioada persecuțiilor, un înger al Domnului i-a apărut patriarhului spunandu-i că voia Domnului era să așeze trupul Sfântului Mina pe o cămilă și să îl scoată afară din oraș fără ca cineva să îl călăuzească. Trebuia doar să urmărească de la distanță cămila, până când aceasta se va opri în locul hotărât de Domnul.
Au mers până când au ajuns într-un loc numit Lacul Bayad din regiunea Marriot, unde au auzit o voce zicand: “Acesta este locul unde Domnul dorește să se odihnească trupul iubitului său Mina”. Au coborât corpul și l-au pus într-un sicriu pe care l-au așezat într-o grădină frumoasă, iar prin mijlocirea mucenicului multe minuni s-au întâmplat.
După o vreme, locuitorii din Pentapolis s-au ridicat împotriva orașelor din jurul Alexandriei și guvernatorul a hotărât să ia trupul sfântului cu ei, ca un puternic ocrotitor. După ce i-a biruit pe barbari, guvernatorul, bucuros și recunoscător, s-a gândit să nu înapoieze trupul sfântului la locul de unde îl luase, dorind să îl ducă în Alexandria și să îl pună într-un loc de cinstire și închinare.
Pe drumul de întoarcere a trecut prin zona Lacului Bayad, de unde luase trupul sfântului, și acolo cămila a îngenunchiat și nu a mai vrut să se miște, în pofida câtorva lovituri primite.
Atunci, au mutat trupul pe o altă cămilă, dar nici aceasta nu a vrut să plece, iar guvernatorul și însoțitorii săi au înțeles că aceasta este voința Domnului și au făcut un sicriu din lemn de esență tare, în care au pus sicriul de argint.
Apoi, au aşezat sicriul la locul său şi cerând binecuvântarea Sfântului Mina s-au reîntors în Alexandria.
Multă vreme, nu s-a mai ştiut nimic de sfintele sale moaşte.
Redescoperirea sfintelor moaşte
Atunci când Domnul a dorit să dezvăluie locul unde era trupul Sfântului Mina, s-a întamplat un fapt minunat legat de un păstor din acele locuri si turma sa de oi.
Din Sinaxarul etopian aflăm: "Și Dumnezeu a vrut să arate locul trupului Sfântului Mina. Și era în acel deșert un anume păstor și într-o zi o oaie care suferea de boala scabiei s-a dus în acel loc și s-a scufundat în apa micului izvor din apropierea locului și s-a rostogolit prin el și s-a vindecat pe loc. Și când păstorul a văzut lucrul acesta și a înțeles miracolul s-a minunat peste măsură. Și după aceea obișnuia să ia praf de pe acel altar și să-l amestece cu apa și să îl pună pe oi și dacă erau bolnave de scabie erau vindecate pe loc. Și obișnuia să facă asta tot timpul și astfel îi vindeca pe toți care veneau la el".
Vestea s-a dus repede, bolnavii au început să vină, iar locul a devenit atât de cunoscut, încât chiar fiica Împăratului Constantin cel Mare, bolnavă de lepră, a fost trimisă acolo spre tămăduire. Stând noaptea pe malul apei, în locul în care se făceau minuni, Sfântul Mare Mucenic Mina i s-a arătat în vis fetei, descoperind că acolo se află îngropate sfintele sale moaște și poruncind să i se ridice o biserică în acel loc.
Când s-a trezit, faţa fiicei de împărat era vindecată şi începând să sape, a găsit trupul sfântului. Degrabă, a trimis vorba tatălui ei despre cele întâmplate. Acesta s-a bucurat nespus, mulţumind şi aducându-I laude lui Dumnezeu.
În semn de recunoștință, împăratul a construit o biserică, în care a așezat racla cu moaștele Sfântului.
În jurul bisericii ridicate de Constantin cel Mare, s-au adunat treptat să conviețuiască călugări și din ce în ce mai mulți oameni.
Au fost construite băi langă locul în care s-a tămăduit de lepră fiica de împăratului, apoi orașul a fost continuu lărgit, după planul orașelor vechi, constând într-o catedrală centrală, biserici micuțe, baptisteriu și locuri de cazare pentru pelerini, case pentru localnici, magazine și alte structuri necesare unei așezări de mari dimensiuni.
Cu timpul, orașul Sfântului Mina- Abu Mena, a devenit, în perioada secolelor V-VII (d. Hr.), un important centru de pelerinaj al lumii creștine.
Mulțime de oameni bolnavi veneau aici, din toate părțile pământului, rugându-l pe marele mucenic să mijlocească pentru ei și familiile lor, mulți dintre ei aflâdu-și rezolvarea problemelor cu care venise la Sfântul Mina.
Cea mai importantă clădire din întreg orașul, era Biserica Martirului, ridicată deasupra mormântului Sfântului Mina.
La mijlocul sec al VII-lea, orașul Sfântului Mina a fost distrus de către musulmani.
În anul 1905, arheologii au descoperit vestigiile vechiului oraş și au început primele săpături pentru punerea în valoare a ruinelor, iar din anul 1979 orașul Sfântului Mina (situl arheologic) este inclus în Lista UNESCO a Siteurilor din Patrimoniul Universal.
În 1960 patriarhului copt Chiril al VI-lea al Alexandriei dorind să reînvie cultul Sfăntului Mina a decis construirea unui nou așezământ spiritual închinat Marelui Mucenic. Astfel a luat ființă, la aproximativ 1 km distanță de vechiul oraș al Sfântului Mina, un complex monahal grandios, una dintre cele mai impresionante și faimoase mănăstiri ale Egiptului.
În Catedrala Sfântului Mina din Egipt, sfinţită în ianuarie 2005, pot intra 3.000 de persoane, are şapte altare şi este înaltă de 45 de metri.
La demisolul acestei biserici, în partea stangă a Sfântului Altar, este o absidă unde sunt spre închinare moaștele sfântului.
Pe peretele de lângă raclă, este înfățișat chipul sfântului, executat în mozaic, un tânăr ostaș cu brațele în rugăciune, flancat de două cămile (referire la animalele care au refuzat să duca mai departe trupul mucenicului stabilind - prin voia Domnului - locul mormântului).
În România, au fost aduse spre închinare moaște ale Sfintelui Mina în 3 biserici.
Biserica „Sfântul Mucenic Mina“ din București adăpostește fragmente din moaștele sfântului din anul 1874.
Această biserică datează din anul 1726 și a fost ridicată de Doamna Ancuța Brâncoveanu, ca paraclis voievodal.
Părintele Gheorghe Ispas a relatat că în anul 1874 o biserică din București a luat foc, iar pomperii care au intervenit au observat că deși iconostasul ardea, una dintre icoane era intactă. Era vorba de icoana Sfantului Mucenic Mina pe care au dus-o la Mitropolie și apoi în Paraclisul Voievodal al Ancuței Brâncoveanu, care de atunci a primit și hramul Sfântului.
Tot din acel an, biserica păstrează și fragmente din moaștele Sfântului Mina, o parte dintre ele fiind aduse de la Muntele Athos, iar un săculeț cu relicve a fost adus de la Mănăstirea „Sfântul Mina“ din Egipt. Acestea au fost păstrate într-o raclă executată în anul 1941, cu sprijinul arhiereului Veniamin Pocitan.
În prezent moaștele Sfântului Mina sunt păstrate într-o nouă raclă, care a fost sfințită în ziua de 9 noiembrie 2011, de Patriarhul României.
Aceasta este purtată în fiecare an cu ocazia prăznuirii sfântului, într-o procesiune, din locașul de cult spre baldachinul special amenajat în incinta curţii Bisericii "Sfântul Mina" din Bucureşti, unde este lăsată spre închinare miilor de credincioși care vin să se roage.
Credincioșii se pot închina la moaștele Sfântului Mina și în Catedrala mitropolitană din Iași, unde, printre moaștele celor 32 de sfinți, se află și un fragment din moaștele Mucenicului Mina.
Alte două fragmente din moaștele sfântului sunt în Biserica "Sfântul Mina" din cartierul Obcin (Suceava), fiind aduse din Grecia, în august 2001, de către Arhiespicopul Sucevei și Rădăuților.
Este de amintit, în primul rând, mulțimea de întâmplări minunate legate de Sfântul Mina, începând de la aruncarea trupului său în foc, ducerea trupului său pe mare, aflarea locului de odihnă din deșert, descoperirea sfintelor moaște, sau vindecarea miraculoasă a fiicei de împărat, așa cum deja am menționat mai sus.
Fară să știm niciodată în întregime ajutorul dat de Sfântul Mina credincioșilor de pretutindeni, care s-au închinat și i s-au rugat de-a lungul timpului, în continuare vom prezenta câteva din faptele minunate care vin întru mărturisirea harului cu care Dumnezeu l-a binecuvântat pe acest sfânt.
Minunea creștinului înviat de Sfântul Mina
Mergând odată un creștin ca să se închine la biserica Sfântului Mina, a fost găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că cel găzduit avea banii puși în sân, s-a sculat la miezul nopții și l-a omorât. Apoi tăindu-l bucăți, le-a pus într-o coșniță pe care a ascuns-o într-o încăpere dosnică, așteptând ca să se facă ziuă.
În vreme ce ucigașul se gândea cum, unde și când să se ducă să ascundă părțile celui ucis, ca să nu-l afle cineva, iată i s-a arătat Sfântul Mina călare, în chip de ostaș și cercetând ce s-a întâmplat cu străinul care găzduise acolo, ucigașul spunea însă că nu știe nimic. Atunci sfântul, pogorându-se de pe cal, a intrat în casă și, aflând coșnița și scoțând-o, s-a uitat la ucigaș cu o căutătură grozavă și sălbatică și i-a zis: „Cine este acesta?“.
Iar ucigașul, de frică, fără de glas făcându-se, s-a aruncat la picioarele sfântului. Iar sfântul, punând la loc toate membrele celui ucis și făcând rugăciune, a înviat mortul și i-a zis: „Dă laudă lui Dumnezeu!“. Iar mortul, ridicându-se ca din somn și cugetând cele ce a pătimit de la cel ce-l găzduise și cum a câștigat viața a doua oară, a slăvit pe Dumnezeu; iar mulțimea se închina ostașului ce se arătase și îl înviase.
După ce s-a ridicat de jos ucigașul, a luat sfântul banii de la el și i-a dat omului pe care îl înviase, zicându-i: „Du-te, frate, în calea ta!“. Întorcându-se către ucigaș, l-a bătut precum i se cădea, apoi i-a iertat greșeala și făcând rugăciune pentru dânsul, a încălecat și s-a făcut nevăzut.
Salvarea unei femei
O femeie oarecare, silită fiind de către un bărbat spre amestecare de rușine, s-a dus la sfântul și a cerut ajutorul lui, care nu a trecut-o cu vederea, păzind-o nevătămată.
Acela, legându-și calul de piciorul său, încerca să silească pe femeie. Iar calul, sălbăticindu-se împotriva stăpânului, nu numai că l-a împiedicat de la nelegiuita faptă, ci l-a și târât pe pământ, neoprindu-se până la biserica sfântului.
Ajungând acolo, cu mare glas necheza, făcând pe mulți oameni să iasă din biserică afară să vadă ce se întâmpla. Deci, cel ce a pătimit aceasta, văzând adunarea poporului și calul său care și mai mult se zbătea, și neavând vreun ajutor de la cineva, temându-se să nu sufere ceva mai rău de la calul său, a mărturisit fără să se rușineze, înaintea tuturor, păcatul său și îndată calul s-a liniștit.
După aceasta, dezlegându-se călărețul, a intrat în biserica sfântului și căzând la pământ se ruga lui ca să nu fie încă mai mult pedepsit.
Vindecarea șchiopului și a femeii mute
Altă dată, un șchiop și o femeie mută, stăteau în biserica sfântului împreună cu alți bolnavi, spre a se vindeca. Într-o noapte, fiind toți cuprinși de somn, s-a arătat sfântul și a zis șchiopului: „Du-te acum, când este liniște și apucă-te de haina femeii mute și te vei vindeca!“.
Iar el, ducându-se și apucând-o de haină, femeia s-a tulburat și a strigat, dezlegându-i-se limba. Iar șchiopul, rușinându-se, îndată s-a sculat și a început să fugă. Înțelegând amândoi minunea ce s-a făcut, au slăvit pe Dumnezeu.
Minuni ale Sfântului Mina mărturisite de credincioșii români
Vindecarea mamei
“În anul 2001, când mama a făcut un accident vascular cerebral și a fost dusă la Iași, la spital, eu am mers acasă și aflând de Sfântul Mina, am citit cu lacrimi acatistul său. A doua zi, când am revenit la spital, deși eu știam că mama este în comă, ea a reușit să-și ridice capul și să-mi spună: „Tu iarăși ai venit la mine?”.
Atunci mi s-au înmuiat picioarele și, sprijinindu-mă de tocul ușii, am înțeles că Sfântul Mina a avut grijă de ea. Acest lucru s-a întâmplat fix de ziua mea. Acum mama este bine, iar eu, împreună cu fiicele mele continuăm să ne rugăm și să-i mulțumim Sfântului”. (Camelia Blanariu Popa)
Protejarea mașinii
“Despre ajutorul Sfântului Mina aș putea scrie zilnic!
Am să mă opresc însă asupra celei mai deosebite minuni pe care am trait-o în această vară, când eram într-un pelerinaj în Grecia. Eu obișnuiesc să port peste tot o iconiță a Sfântului Mina, pentru că îl simt foarte aproape de sufletul meu.
În portul Pireu am fost nevoiți să ne lăsăm mașinile și să urcăm doar cu bagajul de mână. Înainte de a coborî, am spus cu voce tare: „Sfinte Mina, știi că te-aș lua cu mine, dar este mai multă nevoie de tine aici!”. Și am lăsat iconița pe bordul mașinii. Iar în ziua următoare am înțeles totul.
Două mașini din grupul nostru au fost vandalizate, iar a noastră nici măcar nu a fost atinsă. În acel moment am știut că Sfântul Mare Mucenic Mina și-a arătat încă o dată grija pe care ne-o poartă. Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui!”. (Diana Iustina Ban)
Găsirea cruciuliței
“Nepoțelul meu a pierdut cruciulița de la gât în Bulgaria, la mare.
Atunci ne-am rugat toată perioada aceea și am tot căutat prin nisip, dar nimic. În schimb, când ne-am întors acasă, cruciulița era pe perna lui așezată frumos ... îl aștepta”. (Gabriela Plăcintă)
După al treilea acatist
“L-am cunoscut pe Sfântul Mina acum câţiva ani, printr-un mare necaz. Celei mai dragi prietene ale mele îi dispăruse fetiţa, o minune blondă de trei anișori cu ochi albaștri-liliachii. Într-o zi îngheţată de luni din februarie, tatăl fetiţei o luase la plimbare pe la amiază, iar, după câteva ore, mama, s-o numim Alexandra, anunţa deja poliţia că micuţa nu era de găsit. Dispăruseră amândoi.
Poliţia afirma că era posibil să se fi înecat într-un lac de lângă Cluj, întrucât găsiseră acolo abandonată mașina tatălui, dar mama nu accepta această posibilitate. Căuta disperată orice alt loc, din oraș și din judeţele învecinate, unde ar fi putut merge bărbatul cu micuţa, vorbise chiar cu cineva care ar fi putut să survoleze zona cu un elicopter, încerca absolut orice posibilitate pentru a o exclude pe aceea că bucuria ei ar fi putut să zacă pe fundul lacului.
Scafandrii nu aveau echipamentele necesare pentru a ajunge la adâncimea la care se presupunea că ar fi fost cei doi. Trecuseră deja două zile, timp în care în sufletul mamei se amesteca cea mai neagră disperare cu nădejdea că poate copilul ei era în altă parte.
L-am întrebat pe părintele duhovnic ce să facem ca s-o găsim, altfel căutarea ar fi fost fără sfârșit pentru Alexandra, indiferent că ar fi durat un an sau o viaţă… până și-ar fi găsit fetiţa. Părintele mi-a spus să citesc de trei ori Acatistul Sfântului Mina și asta am făcut. În a treia zi în care l-am citit, era deja vineri. A mai venit un scafandru din Constanţa pe care mama fusese sfătuită să-l contacteze, cu echipa lui, fără să accepte vreo plată și riscându-și viaţa, pentru că era periculos să coboare iarna la o așa adâncime. Ei au scos micuţa din lacul îngheţat. Mama și-a putut măcar strânge copila în braţe, iar căutarea a luat sfârșit.
Convingerea mea este că Sfântul Mina i-a dat gândul bun scafandrului să vină la Cluj și l-a și ajutat s-o găsească. Este adevărat că eu cred în minuni și pentru mine este de la sine înţeles că ne-a ajutat Sfântul, iar nu că a fost o întâmplare. De atunci, oricând pierd ceva, îl rog pe Sfântul Mina să mă ajute și e grabnic ajutător”. (Ioana Bodea)
Găsirea actelor rătăcite
“Niciodată nu l-am băgat prea mult în seamă pe Sfântul Mina; de mică știam, precum mama îmi tot repeta, că ajută mai ales la lucrurile pierdute: „Dacă ai pierdut cutare sau cutare, roagă-te la Sfântul Mina și vei găsi!”, îmi tot zicea. Trebuie să recunosc că, deși știam acest lucru, nu prea credeam sau, mai bine zis, nu mă prea foloseam de el.
Până acum câteva zile, când mi-am dat seama că îmi pierdusem pașaportul!
Nici nu era pașaportul meu, ci al unui frate care venise anume din Italia ca să și-l facă, și pe lângă asta, plătise și mulţi bani pe el. Pentru că trebuia să se-ntoarcă în Italia ca să înceapă facultatea acolo, mă împuternicise pe mine să-l ridic. Eu, deși l-am ridicat, am uitat complet de el. Totul până acum câteva zile, când Andrei, fratele meu, m-a întrebat din nou de el.
Eu am intrat în panică, pașaportul nu era unde știam că l-am lăsat. Am căutat în toată casa și tot n-am găsit nimic, începusem să cred că mi-a căzut din ghiozdan sau cine știe ce. Alaltăseară, în timp ce-l căutam, mi-am adus aminte că se scrisese ceva despre minunile Sfântului Mina, cum că era nevoie de mai multe mărturii. Nici nu eram sigură că era vorba despre el.
Așa că după ce am verificat, am început să zic în mintea mea: Sfinte Mina, dacă mă ajuţi să găsesc pașaportul, promit că scriu mărturie despre minune!.
Așa că m-am dus la culcare, era vreo 2 dimineaţa. Ziua următoare, pe la amiază, mi-am amintit să o sun pe bunica mea, cu care nu vorbisem de luni de zile; și, în timp ce vorbeam la telefon, am început să caut ceva într-un dulap. Nu îmi dădeam seama ce fac, chiar nu gândeam deloc. Și primul lucru care a ieșit afară a fost o folie cu certificatul de naștere și pașaportul lui Andrei. Nici nu mi-am dat seama ce se-ntâmplase. Sfântul Mina m-a ajutat imediat. Căutasem în acel loc de multe ori, dar nu găsisem nimic cu o seară înainte.
Așadar, Sântul Mina m-a ajutat, chiar dacă l-am neglijat în toţi acești ani sau n-am prea crezut în el”. (Elena Sauca)
Recuperarea banilor
“Tata a avut o poveste minunată pe vremea când trăia, în urmă cu mulţi ani. Pe vremea aceea, tata făcea lumânări pentru 1 noiembrie și le vindea prin ţară micilor comercianţi, printre care de multe ori se întâmpla să fie oameni neserioși care nu-i mai plăteau marfa.
Așa s-a întamplat cu o „doamnă”, care a uitat să-i plătească lumânările (în jur de o tonă). Și noi eram săraci, adică se simţea orice pierdere. Eram tot timpul la limită, în tensiune. Doamna respectivă îl tot purta pe tata cu zăhărelul, „scârţ, scarţ până marţi”.
El nu putea să o dea în judecată deoarece nu era toată marfa dată pe factură și în aceste condiţii a început cu râvnă și multă credinţă să zică în fiecare zi Acatistul Sfântului Mina. Spun „cu multă credinţă” deoarece l-a zis așa timp de peste un an, fără să deznădăjduiască. Mă mir și eu de perseverenţa lui! Și… într-un târziu, a apărut minunea: doamna respectivă a venit la el și a achitat datoria!
Acum câteva seri aveam neapărată nevoie de certificatul de naștere al fiului nostru și nu mai știam unde l-am pus… știam că l-am pus “bine”. A început soţul meu să-l caute în sertarul cu acte și a luat la mână fiecare hârtie, de două ori, dar nu l-a găsit. Eu pregăteam copiii de culcare, era hărmălaie în casă și am început să ne agităm că nu-l găsim, căci ne trebuia în seara aceea.
Am lăsat copiii deoparte, am zis hotărât și cu încredere „Sfinte Mina, ajută-mă!” și am început să iau actele încă o dată, la rând. Și l-am găsit!
Am mai scris și în alte mărturii și repet: nu încetez să mă minunez de cât de grabnic ne ajută acest Sfânt!”. (Veronica Lucia Pop)
Găsirea unui loc de muncă
“Acum doi ani, soțul meu și-a pierdut serviciul. Eu nu lucram. Ne simțeam profund deznădăjduiți. Aveam copil și bătrâni care depindeau material de noi. La sfatul unui părinte, am mers la biserica Sfântului Mina din București și am făcut acatistul Sfântului Mina amândoi – atât eu, cât și soțul meu, timp de 40 de zile.
Încă din prima săptămână de când citeam acatistul, soțul meu a primit o lucrare pe care a luat bani, fără să aibă un contract cu firma care l-a angajat. Ulterior, el a încheiat și un contract de colaborare cu acel patron.
Sfântul Mina ne-a ajutat, chiar dacă necazul prin care treceam era din vina noastră. De atunci, l-am numit Ocrotitorul casei și al locului în care soțul meu își desfășoară munca. Îl chemăm în rugăciune zilnic. Toată viața îi vom rămâne recunoscători și vom da slavă lui Dumnezeu pentru minunile sale!”. (Mădălina Șchiopu)
Banii lipsă
“Nu ştiu dacă am cuvinte pentru a spune toate facerile de bine primite de la Sfântul Mare Mucenic Mina. Totul a început atunci când stăteam în gazdă la o bătrânică simpatică. Totul mergea perfect, doamna m-a înţeles că am nevoie de bani și tocmai de aceea nu a “luat pielea de pe mine“, cerându-mi mulţi bani la chirie.
Dar cum niciodată nu poate fi totul perfect, s-a întâmplat ca doamnei să îi lipsească din casă o sumă de 500 de lei. Am încercat să o fac să îşi aducă aminte unde a pus banii şi am asigurat-o că nu m-am atins de banii ei, dar fără niciun rezultat.
După câteva ore mi-a zis să îmi fac bagajul să mă mut că ea pleacă în vacanţă. Am rămas uimit că pleacă ”în vacanţă!”, bineînţeles că mi-am dat seama de ce mă dă afară: mă bănuia că eu sunt hoţul sau colegul meu cu care stăteam la dânsa. Am rugat-o să mă mai lase câteva zile până îmi voi găsi în altă parte şi apoi voi pleca.
Dându-mi seama că mă bănuie, mă gândeam măcar să găsesc banii şi apoi plec singur, dar numai să îi găsesc. A doua zi am plecat în oraş până la un coleg şi am zis să trec puţin pe la Paraclisul şcolii noastre. Ajuns aici mă întâlnesc cu femeia de servici căreia îi povestesc ceea ce am păţit, iar dansa mă sfătuieşte să fac acatistul Sfântului Mina şi sigur voi primi ajutor.
Ajuns acasă mă duc încă o dată la gazda mea şi începem împreună să căutăm: pe pat, pe sub pat, în dulapuri, sub covor. Toate locurile normale şi ciudate le-am verificat şi nu era niciun ban.
Neîncrezător, dar totuşi cu credinţă, încep să citesc acatistul Sfântului Mina şi în timp ce îl citeam mă cuprindea o credinţă din ce în ce mai mare. Şi când ajung la sfârşitul condacului al VI-lea o aud pe bătrânică care mă strigă…
“Alex, Alex… am găsit banii”. Eu mă duc imediat şi întreb: “Cum, unde?“, fiind uimit pentru că în urmă cu 10 minute răscolisem toată camera. Îmi spune că în timp ce stătea întinsă în pat, s-a uitat jos şi a văzut banii lângă covor. Am rămas uimit, vă daţi seama, nu puteam să cred, dar totuşi Sfântul Mina a lucrat, a făcut minunea. Apoi m-am dus şi mi-am terminat acatistul, mulţumind Sfântului şi dând slavă lui Dumnezeu!
Aş dori să mai precizez un lucru. Înainte să încep acatistul, i-am promis Sfântului Mina că dacă mă va ajuta să găsim banii, voi da un acatist la biserică pentru 40 de zile, dar voi face şi un articol în care să scriu minunile pe care Sfântul Mina le-a făcut familiei mele.
În câteva rânduri, aş dori să vă mai povestesc şi o altă minune făcută de Sfântul Mina. Un mare ieromonah stareţ al unei mari mănăstiri a avut nefericirea că în timp ce era plecat la slujbă la altă mănăstire să îi fie furate toate lucrurile de preţ ale mănăstirii, începând de la icoane şi până la ultimii bănuţi. Întorcându-se la mănăstire, stareţul a rămas uimit de cele ce s-au întâmplat, dar în acelaşi timp, rugându-se lui Dumnezeu să îi ierte păcatele.
Văzând că nu are cum să recupereze cele furate, părintele a început să citească Acatistul Sfântului Mina zile de-a rândul. Au trecut câteva zile, dar nu multe, şi hoţul a fost prins foarte departe de locul furtului, iar părintele a putut recupera mai mult de jumătate din cele furate”. (Daniel P.)
Geanta primită înapoi
Sunt Mihanţa Emanuela şi vreau să vă povestesc o întâmplare cu Sfântul Mucenic Mina, care este şi ocrotitorul bisericuţei mele din Arad, unde slujeşte fratele Părintelui Ciprian, Părintele Ştefan.
S-a întâmplat ca odată, după o Sfântă Liturghie, să constat că mi-a fost furată poşeta, cu telefon, acte ş.a.m.d.
Şi pe la noi umblă hoţi...şi eu am fost cam neglijentă...nu e de mirare că s-a întâmplat asta. O prietenă, care a aflat acest lucru, i-a spus Părintelui, iar dânsul mi-a spus să mă duc acasă şi să spun de 2 ori acatistul Sf. Mina, după cum am şi făcut...
Am spus o dată, am început şi a două oară şi, când eram pe la mijocul acatisului, a bătut cineva la uşa... era un om care mi-a adus poşeta cu tot ce aveam în ea, mai puţin telefonul pe care oricum îl aveam în plus, pentru că mai aveam unul. Această "întâmplare" m-a făcut să îmi dau seama că sfinţii sunt real alături de noi şi că ne ajută, chiar şi în lucruri materiale, numai să le cerem ajutorul”. (Emanuela Mihanţa)
Tatăl meu trăieşte datorită Sfântului Mina
Tatăl meu a fost operat în octombrie 2012 de hernie ombilicală, la spitalul din Lupeni. La câteva zile după operaţie i s-a făcut foarte rău, vomita sânge, medicii l-au reoperat de urgenţă.
După cea de-a doua operaţie, tata nuşi mai revenea: se trezise din anestezie, dar nu era lucid, i se deschideau cusăturile, l-au prins cu nişte inele că să stea cât de cât închis. Medicii din 25 Lupeni nu recunoşteau că era vina lor că nu-şi revine (sau nu ştiau), tot dădeau vina pe tata, că ar fi mâncat el nu ştiu ce şi de aceea i s-a făcut rău.
Trebuia transferat la un spital dintr-un oraş mare, cu mai multe resurse şi cu medici mai pricepuţi. Numai că tata nu era lucid şi nu putea să ia decizia de transfer. Eu şi mama trebuia să luăm decizia, iar mama nu vroia să-l transferăm. Mama are o aversiune faţă de oraşele mari, are impresia că medicii sunt la fel de buni peste tot, avea încredere în cei din Lupeni, şi credea că transferul e inutil, că oricum va muri, dar “măcar să moară liniştit, acasă, nu pe drumuri sau în locuri străine”.
Au fost zile îngrozitoare, cu multe certuri, ameninţări, am tot încercat să-mi fac dreptate: am fost la directorul medical, am mers cu un avocat la medici şi la mama, fără nici un folos. S-au speriat puţin, dar atât. Iar tata se simţea tot mai rău în fiecare zi.
În tot timpul acesta m-am rugat mult Sfântului Mina, pentru că el e apărătorul dreptăţii. „Sfinte Mina, ştiu că tata nu a ţinut aproape de Biserică şi de Sfintele Taine, dar e un mare iubitor de adevăr, de dreptate. Mereu a ţinut să li se facă dreptate tuturor cunoscuţilor lui şi toată viaţa şi-a dus-o apărând adevărul şi urând minciuna. Aşa m-a crescut şi pe mine, învăţându-mă să fiu dreaptă mereu. Măcar prin această, Sfinte, măcar prin iubirea de adevăr, apropie-te, te rog, de tata şi fă-i dreptate! Că nu se poate să laşi să moară un om drept, aşa neputincios, călcat în picioare de nişte fiare mincinoase şi neştiutoare!”.
La o săptămână după cea de-a două operaţie, tata şi-a recăpătat luciditatea. Lucru straniu pentru toţi, pentru că starea lui fizică se tot agrava. Tata era iar serios, puternic în vorbă, demn, hotărât, şi, fără să stea pe gânduri, a semnat decizia de transfer.
Pe undeva între Lupeni şi Cluj, a devenit iar incoerent. Atât l-a ţinut Sfântul Mina, până a semnat şi a plecat. La Cluj, domnul doctor Radu Seicean l-a operat de 6 ori, cam din 2 în 2 zile, ca să repare ce stricaseră medicii din Lupeni. Abia după ultima operaţie tată a redevenit lucid. 26 Tatăl meu trăieşte, e în toate facultăţile mintale şi acum trăieşte cu frică şi dragoste de Dumnezeu, datorită Sfântului Mina!”. (Maria Morar)
Recâştigarea încrederii şi începutul unei prietenii frumoase
“Ştiam că Sfântul Mina este grabnic-folositor în găsirea lucrurilor pierdute şi neîntârziat-ajutător al celor nedreptăţiţi, însă ceea ce am trăit pe pielea mea mă face să dau mărturie că acestea nu sunt doar simple vorbe...
Locuiam în străinătate pe perioada studiilor şi, ca orice student care se respectă acolo, eram în permanenţă în căutare de mici joburi, ca să mă întreţin. La un moment dat, pe site-ul de joburi pentru studenţi, găsesc şi anunţul unei bătrânici care avea nevoie de un voluntar s-o ajute la cumpărături. Locuia la vreo trei străzi distanţă de mine, deci nu mă costa nimic s-o ajut.
Aşa că mă întâlnesc cu bătrânica, îmi dă lista, îmi dă banii, îi fac cumpărăturile. Simplu. Până când, într-o bună zi, cam după a treia noastră întâlnire, mă trezesc că mă sună bătrânica supărată foc pe mine. Şi îmi spune că îi lipsesc 100 de franci din casă, şi că ea crede că mi i-a pus mie în portofel când am mers la cumpărături, pentru că nu-i mai găseşte niciunde, şi, prin urmare, ori i-am 30 pierdut, ori i-am furat.
Eu ţineam perfect minte că n-am avut atât de mulţi bani la mine şi că n-am avut cum să-i pierd în magazin. Încerc să-i explic la telefon – bătrânica, iritată, nu mă lasă. Merg de îndată la ea acasă – bătrânica, între timp resemnată, nu mă crede. Eram în lacrimi,, ştiind că, dacă nu se află banii aceia, nu exista cale prin care să-i recâştig încrederea.
Aşa că mă întorc acasă zdrobită şi, din tot sufletul, cu toata inima, încep să citesc acatistul Sfântului Mina, rugându-l să facă o minune, aşa cum a făcut cu atâţia alţii în vechime. Şi de-abia trec de jumătatea acatistului când sună telefonul... Era bătrânica.
Nu mai ştia cum să-şi ceară scuze de la mine, pentru că tocmai găsise cei 100 de franci... căzuţi sub masă. Bucuria mea era atât de mare, încît nici nu-i mai auzeam vorbele. Gândul mi-era plin de uimire: Sfântul Mina fusese acolo cu mine, în camera mea de cămin, îmi ascultase rugăciunea, îmi împlinise cererea!
Am căzut la pământ ruşinată, uimită, copleşită. Într-o singură clipită, Sfântul a restituit nu doar nişte bani pierduţi, ci, ceva mult mai de preţ odată cu ei: încrederea bătrânicii în mine, în definitiv, o necunoscută”. (Dana Genevieva)
Sfântul Mina a făcut o minune cu mama mea
“Atunci când s-a făcut izolarea blocului, muncitorii au folosit exclusiv curent electric de la noi din apartament. Mama mea s-a cam supărat pe ei şi, ca să se liniştească, a citit acatistul Sfântului Mina. L-a rugat pe Sfânt să îi dea putere să nu se supere şi să nu se certe cu muncitorii.
Sfântul a întărit-o şi a liniştit-o, astfel încât zilele respective au trecut fără incidente. Când a venit factura de la Electrica cu consumul pe perioada respectivă, mama a constatat cu surprindere că, în loc să plătească o sumă uriaşă, aşa cum se aştepta, a plătit, de fapt, mai puţin decât în celelalte luni (nici la regularizare nu a avut de plătit suplimentar). Fericită, mama i-a mulţumit din suflet Sfântului Mina pentru această minune neaşteptată.
De asemenea, atunci când cumnata mea a avut probleme cu un proces, l-am rugat pe Sfântul Mina să o ajute şi ajutorul nu a întârziat să apară”. (Diana, Cluj)
Ajutorul în relația cu autoritățile
“Am depus actele pentru primirea unui loc de parcare în jurul blocului, în luna februarie după ce rămăsesem fără locul de parcare al fostului proprietar al apartamentului pe care l-am cumpărat. Raspunsul întârzia să ne vină. Am sunat la Primărie , dar întâi , inspectorul de parcări din zona noastră a fost in concediu de odihnă , apoi a fost în concediu medical.
Prin luna mai, m-am rugat la Sfantul Mina să îmi găsească un loc de parcare, așa cum se pricepe el să găsească lucruri pierdute.
Mi-am zis: O să citesc acatistul Sfântului Mina de 40 de ori și sigur voi primi parcare. Am citit doar de vreo 9 ori acatistul și chiar de ziua Sfântului Mina, pe 11 noiembrie, mi-a venit înștiințare de la Primărie că ne-a fost acordat un loc de parcare.
Slăvit să fie Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce ascultă de sfinții săi !”. Carmen Copil, Cluj-Napoca
Am scăpat copilul de la etaj şi a scăpat doar cu câteva zgârieturi
“Sfântul Mare Mucenic Mina este ocrotitorul familiei noastre alături de Sfântul Nicolae si Sfântul Nectarie.
Ei sunt ocrotitorii ştiuţi, pentru că multe minuni ni se întâmplă în fiecare clipă, tuturor, prin mijlocirea tuturor Sfinţilor. Sfântul Mina este cunoscut mai ales pentru ajutorul dat în grabnica aflare a lucrurilor pierdute sau furate.
Fiind la sfârşitul facultăţii şi începutul întemeierii familiei, ne aflam împreună cu soţia în faţa necunoscutului, ce o să facem, unde o să locuim, cum va fi viaţa noastră. Fără a căuta soluţii miraculoase ne-am rugat Sfântului Mina pentru ajutor, iar Sfântul Mina a lucrat astfel încât am reuşit să primim o locuinţă ANL.
De la această minune ne-am întărit în dragostea şi comuniunea cu Sfântul Mina. Dumnezeu ne-a dăruit doi copii, o fetiţă şi un băieţel, căruia i-am pus numele Mina. Când băieţelul avea 6 luni, Dumnezeu a îngăduit să trecem printr-o încercare. Coboram scările să plecăm din localitate, iar soţia s-a împiedicat de o treaptă şi l-a scăpat pe băieţel jos.
Bebeluşii sunt foarte elastici, şi copilaşul a alunecat printre barele scării şi a căzut de la etajul unu. Din marea milostivire a lui Dumnezeu a scăpat doar cu o zgârietură. Chiar şi cei de la urgenţe se minunau cum l-a scăpat Dumnezeu şi spuneau că ar vrea să îl vadă pe copil peste mai mulţi ani să vadă ce planuri are bunul Dumnezeu cu el”. (Pr. Mircea Sandu)
Laptopul pierdut
“Doamne, ajută! Vreau să relatez și eu două mari minuni făcute de către Sfântul Mina atât mie cât și părinților mei.
În anul 2014 mă întorceam din Germania, când am ajuns acasă, am constatat că nu aveam un rucsac în care se aflau un laptop în care aveam multe amintiri și documente importante scanate.Treceam printr-o perioadă grea din multe puncte de vedere (și financiar, neavând loc de muncă și emoțional) și nu-mi permiteam să-mi achiziționez un alt laptop.
M-am rugat la Sfântul Mina, care peste 3 zile a făcut ca eu să fiu anunțată de către angajații companiei de autocar cu care venisem în țară, că cineva a pus rucsacul meu și să mă duc să-l iau.
După ce m-am rugat, a apărut un curcubeu pe cer, deși nu plouase, iar eu simțeam că Sfântul mi-a ascultat rugăciunile din suflet.
Totodată, părinții mei au pierdut un apartament, făcând o faptă bună pentru cineva, iar Sfântul Mina ne-a ajutat și ne-am recuperat paguba, făcând posibil să avem o casă. Sunt sigură că Sfântul Mucenic Mina, a ascultat rugăciunile mele și ale părinților mei și a mijlocit astfel încât să recuperam tot ceea ce am pierdut, ba chiar mai mult.
Rugați-vă din suflet Sfântului Mucenic Mina, dacă ați fost nedreptățiți sau aveți anumite pagube și aduceți Slavă și mulțumiri!“. (G.D.)
Salvarea de la amputarea picioarelor
In 2013, dl Ion a avut un accident cumplit și a rămas prins între fiarele contorsionate ale mașinii. Izbitura i-a frânt picioarele.
La spital, doctorii i-au spus că nu există leac pentru picioarele sale. „Singura soluție era să mi le taie. Eram rău, aveam maxilarul deplasat, eram un om mutilat”. Urma să își petreacă restul vieții cu totul olog, într-un scaun pe rotile.
Insă pronia a făcut să fie externat din spital chiar în ziua de 11 noiembrie, de praznicul Sfântului Mare Mucenic Mina. Plecase acasă cu gândul că va trebui să se întoarcă pentru amputare. Doctorii nu-i dăduseră speranțe. Însă în inimă avea un munte de nădejde – pe prietenul său, Sfântul Mare Mucenic Mina.
Când a ieșit pe ușa spitalului, era deja întuneric. Cu tot chinul, s-a târât până la biserică, unde pelerinii încă așteptau la rând să se închine la moaște. Iar în noaptea aia, s-a întâmplat o minune. Dimineața, s-a trezit fără proteza de pe picior cu care se externase.
„Îmi căzuse în timp ce dormeam, dar nu am simțit. M-am ridicat din pat, m-am îmbrăcat și am ieșit din casă, fără să-mi dau seama că nu-mi luasem cârja de sprijin! Am realizat asta doar când un cunoscut mi-a spus: «Ce faci? Mergi fără cârjă?!» Abia atunci mi-am dat seama că merg fără ea. Și așa am mers timp de trei săptămâni încheiate! Am plecat și la băi, la Covasna, și tot așa m-am și întors.
În tot acest timp, doctorii îmi spuneau un singur lucru despre picioarele mele – «Trebuie tăiate, trebuie tăiate, trebuie tăiate!». Ziceau că vasele de sânge sunt strangulate și neirigate și că voi face cangrenă și voi muri din pricina lor.
Și iată că, încet, încet, cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfântului Mina, n-am murit și am rămas și cu picioarele mele! E drept că mă dor și că folosesc, uneori, bastonul. Merg greu, e adevărat, dar sunt picioarele mele! Cea mai mare minune a vieții mele e asta: am rămas cu ele, fără să-mi fie tăiate”.
Troparul
Mucenicul Tău, Doamne, Mina întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având puterea Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Condac 1:
Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți i-ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule.
Icos 1:
Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura, și printr-Însul a izvorât mulțimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători neputincioșilor; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, rază de nematerialnic foc;
Bucură-te, lumina celor păgubiți;
Bucură-te, căderea celor răpitori;
Bucură-te, taina care destăinuiește nelegiuirea;
Bucură-te, stavilă care oprești rătăcirea;
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviința;
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia;
Bucură-te, suflare care întărești inimile suferinzilor;
Bucură-te, mâna care descoperi prădăciunile;
Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele;
Bucură-te, negură care întuneci gândurile necurate;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 2:
Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor ce voiesc a răpi munca săracului amărât de soartă și a stinge ființa lui, fiind amenințat de întâmplări; pentru aceasta cântăm: mărire ție mucenice și lui Dumnezeu laudă: Aliluia!
Icos 2:
Să nu se învrednicească nelegiuiții a ne supune sub picioarele lor, sfinte, când se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin spumegând pe aripile vânturilor turbate; ci să cadă ca spicele țarinii de la fața ta și noi să te binecuvântăm, zicând:
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, căderea nelegiuiților vrăjmași;
Bucură-te, îngrădirea nesățioaselor fiare;
Bucură-te, înfrânarea mândrilor răpitori;
Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale;
Bucură-te, că se ticăloșesc cei ce nu cinstesc minunile tale;
Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă într-ajutor numele tău;
Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc;
Bucură-te, că se laudă cei ce îți mulțumesc ție;
Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veselește;
Bucură-te, că de îngrozirea ta toți cei ce au greșit se pocăiesc;
Bucură-te, al umiliților izbăvitorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 3:
Dreptatea și pacea având în cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputând suferi ca să vezi închinarea idolească; pentru aceasta, suindu-te în munte, cu post și cu rugăciuni ți-ai curățit sufletul de păcate și te-ai întărit în credința Domnului nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!
Icos 3:
Păgânii, nemairăbdând urmările tale cele sfinte, prin care se defăima înșelăciunea lor cea idolească, căci propovăduind credința lui Hristos poporului și dovedind că El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu pietrele și arama, te-au supus chinurilor ce le-ai primit cu dragoste; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu târsâne;
Bucură-te, cel ce ai fost ars pe urmă cu foc;
Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor;
Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu sulițe;
Bucură-te, că ai suferit pe tâmplele tale ciocane de fier;
Bucură-te, că și alte chinuri ai suferit cu răbdare;
Bucură-te, că n-ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirea ta;
Bucură-te, că mai ales te-ai luptat cu bucurie împotriva trupului și a sângelui;
Bucură-te, că Alexandria s-a îngrozit de credința ta cea tare;
Bucură-te, că tiranii erau mustrați de cutezarea ta;
Bucură-te, că nemaiavând cu ce te spăimânta, au poruncit de te-a tăiat cu sabia;
Bucură-te, că mulți din privitori te binecuvântau, zicând:
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 4:
Fericita credință a Răsăritului ridicând în sfârșit crucea între popoarele păgânești, după căderea tiranilor vrăjmași ai creștinătății, s-a zidit în Alexandria biserica ta, sfinte, de către un iubitor de Hristos cetățean, în vremea lui Constantin împăratul; și acolo s-au adus rămășițele moaștelor tale, cărora ne închinăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
Glas ridicând către tine grăim: grăbește, sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdile de mila ta cea mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniștim, după noianul păcatelor noastre, decât, după Mântuitorul și preacurata Lui Maică, la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos și pentru a noastră mântuire; tinde-ți mâna ta spre noi, mucenice, ca să te binecuvântăm cântând:
Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute;
Bucură-te, aducătorul lor în starea în care au fost;
Bucură-te, lauda cetățenilor cinstiți cu fapta;
Bucură-te, fericirea negustorilor cu bune măsuri;
Bucură-te, păzitorul neadormit al satelor și al orașelor care suferă de pagube;
Bucură-te, scăparea celor amenințați de văpaie și de vifor;
Bucură-te, ușurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave și de asupririle nedrepte;
Bucură-te, povățuitorul drumeților ce te cer în ajutor;
Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moarte năpraznică;
Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie și de furtuni;
Bucură-te, mângâierea a tot sufletul asuprit și amărât;
Bucură-te, și al nostru apărător grabnic în suferință;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 5:
Hrană de mântuire vieții noastre trimite-ne nouă de la Dumnezeu, sfinte, ca să nu pierim de mulțimea patimilor ce se îndesesc în noi cu prisosință, că păcătoși suntem; dar care păcat sau ce mulțime de greșeli poate covârși vreodată nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, având rugători cetele mucenicilor, cu care dimpreună cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5:
Inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice împăratul și prorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii ca să ne liniștească durerile, biruind pe vrăjmașii, care se luptă împotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, sfinte, apropie-te de noi cei ce pătimim, ca să mărim minunile tale, cântând:
Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu;
Bucură-te, stăruitor grabnic către Dânsul;
Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui;
Bucură-te, nădejde nerușinată a creștinilor;
Bucură-te, tămâie bineprimită la cer în rugăciune;
Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi;
Bucură-te, cel ce nu voiești răutățile oamenilor;
Bucură-te, cel ce plângi pentru nepriceperea lor;
Bucură-te, cel ce pururea îi îndemni la fapte bune;
Bucură-te, că îi povățuiești a viețui în unire și dragoste;
Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la pocăință;
Bucură-te, că pentru toți te rogi pururea;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 6:
Evreul care era asuprit de creștin, prin tăinuirea banilor ce îi lăsase spre păstrare la el până la întoarcerea sa, s-a botezat văzând minunea, când i-ai descoperit adevărul; iar creștinul, îngrozindu-se de fapta ce făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 6:
Pe călcătorul de jurământ creștin și vicleanul prieten al iudeului, ieșind din biserica ta, unde mărturisise neadevărul, că nu are știință de acei bani, l-a răpit calul; și pierzând în cale inelul și o cheiță, cu acelea tu te-ai arătat femeii lui acasă, ca să trimită bărbatului ei aurul iudeului, precum a și urmat și îndată s-a descoperit vicleșugul; de aceea cântăm ție:
Bucură-te, vădirea vicleșugului tăinuit;
Bucură-te, aflarea aurului răpit;
Bucură-te, rușinea faptelor rele;
Bucură-te, amărăciunea urmării lor;
Bucură-te, împlinirea datoriilor creștine;
Bucură-te, creștinătorul iudeului rătăcit;
Bucură-te, pocăința creștinului pierdut;
Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului;
Bucură-te, că prin a ta minune s-a arătat puterea darului;
Bucură-te, că prin a ei lucrare două suflete s-au izbăvit;
Bucură-te, a lui Hristos vrednicule lăudător;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 7:
Lanțurile fermecătoare ale diavolului cu care înfășoară sufletele cele slabe spre a le trage la el, cum s-ar putea sfărâma de nu am avea cugetul lucrător spre mântuire; Acesta dar, întărându-se de către puterea sfinților mucenici aleși de Dumnezeu, risipește negura înșelăciunii și dezleagă legăturile vicleanului prin pocăință, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7:
Slavă ție Împărate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii și pentru noi ai ales pe sfinții Tăi mucenici și apostoli, ca să ne izbăvească de cursele vrăjmașului și să ne împărtășească de bunătățile Tale cele nemărginite; ca în acest chip să se preaslăvească numele Tău cel întru tot Sfânt, și să cântăm:
Bucură-te, Mina cel de toți iubit;
Bucură-te, mucenic preafericit;
Bucură-te, luptător neostenit;
Bucură-te, viteaz neobosit;
Bucură-te, cuget neprihănit;
Bucură-te, priveghetor neadormit;
Bucură-te, doctor iscusit;
Bucură-te, judecător nemituit;
Bucură-te, sprijinitor nepărtinitor;
Bucură-te, dar nesfârșit;
Bucură-te, de daruri dătătorule;
Bucură-te, de multe minuni făcătorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 8:
Numele tău, mai mult decât oricare altul dintre sfinți, s-a făcut creștinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea grabnică și îndestularea a orice păgubiri suferite de dânșii; pentru care și astăzi pătimind cei ce stau înaintea icoanei tale cu credință, se roagă a te milostivi spre ei, mângâindu-i și îndeplinind cererea lor, ca să-ți aducă laudă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 8:
Obosiți de valurile întâmplărilor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta și nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru că pocăință nu avem, adâncindu-ne în gânduri și în fapte urâte; pentru aceasta cădem înaintea ta, să ne izbăvești de ispitele ce ne apasă și să ne întărești în dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de vrăjmași și să-ți cântăm:
Bucură-te, turn de tărie;
Bucură-te, rază de bucurie;
Bucură-te, ancoră tare;
Bucură-te, zid de scăpare;
Bucură-te, gând întăritor;
Bucură-te, liman izbăvitor;
Bucură-te, lumină sfântă;
Bucură-te, armă nebiruită;
Bucură-te, înger ceresc;
Bucură-te, dar dumnezeiesc;
Bucură-te, al creștinilor apărătorule;
Bucură-te, al săracilor miluitorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 9:
Patimile cu care tu ai pătimit să ne fie în ajutorul patimilor noastre și rănile trupului acoperământ durerilor ce ne tulbură toată odihna; dă-ne dar în primejdii, răbdarea ta, sfinte, ca printr-însa să dobândim mântuirea sufletului și întărirea neputințelor noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 9:
Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, preafericite, și cu mulțimea minunilor schimbă cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osândiți cu nedreptate și să nu întunece adevărul pricinilor, ce avem după a lor plăcere, că tu ești cel ce descoperi toate nelegiuirile și ție se cuvine a cânta:
Bucură-te, mângâierea celor asupriți în judecăți;
Bucură-te, biruința ostașilor ce se luptă pentru credință;
Bucură-te, pământ roditor de fapte bune;
Bucură-te, floare frumoasă din părțile Siriei;
Bucură-te, mărgăritar ales de Dumnezeu;
Bucură-te, trandafir mirositor între spinii idolești;
Bucură-te, piatră scumpă din comorile Egiptului;
Bucură-te, dar prin care s-a împlinit menirea magilor de la Răsărit;
Bucură-te, cedru crescut între cedrii Libanului;
Bucură-te, câmp adăpat de apele Iordanului;
Bucură-te, strajă neadormită mănăstirilor din Muntele Sfânt;
Bucură-te, povățuitor osârdnic celor ce merg la mormântul Mântuitorului;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 10:
Rămășițele călătorului omorât de gazda făcătoare de rău, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta, tăindu-l bucăți și îngropându-l în grădina sa, tu l-ai dezgropat a doua zi, refăcându-l precum a fost și dându-i viață, de care minune îngrozindu-se ucigașul, a căzut la picioarele tale cu lacrimi rugându-se să nu-l pierzi. Iar călătorul, deșteptat ca din vis după moarte, a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!
Icos 10:
Sârguința vinovatului a fost zadarnică de a putea ascunde uciderea acelui străin, pe care, înnoptând la dânsul, l-a găzduit; că tu, urmându-i nevăzut, pentru dragostea ce avea către tine, te-ai arătat a doua zi ca un ostaș împărătesc, cerând să-ți dea pe călător; despre care tăgăduind că nu ar avea știință, i-ai descoperit fapta și l-ai mustrat cumplit. Pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, minune mai presus de toate minunile;
Bucură-te, cel care ai primit darul de a reface și a da viață trupului tăiat în bucăți;
Bucură-te, că vinovatul s-a îngrozit de puterea ta;
Bucură-te, că ucisul nu cunoștea de ce este mustrat el, spăimântându-se;
Bucură-te, că fapta aceasta n-ai voit să o descoperi îndată;
Bucură-te, că prin iconomia ta amândoi să găseau uimiți;
Bucură-te, prin care călătorul și-a îndeplinit voința, închinându-se ție;
Bucură-te, că și făgăduinței lui a urmat, aducând în biserica ta mari daruri;
Bucură-te, al tuturor celor ce aleargă la tine, mângâietorule;
Bucură-te, al celor ce te cinstesc mărite izbăvitorule;
Bucură-te, al fetelor sărace înzestrătorule;
Bucură-te, al celor căzuți în datorii grele ușurătorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule
Condac 11:
Taina aceasta mare a sfintei pronii, care prin tine s-a săvârșit, Mina, putându-se reface trupul cel tăiat în bucăți al călătorului ucis și a se aduce iarăși la viață, este de nepătruns; pentru care, minunându-ne de darul ce ți s-a dat ție de la Dumnezeu, cu credință cântăm: Aliluia!
Icos 11:
Iubitor de sine Eutropie a făgăduit un vas de argint pentru biserica ta. Și făcând două deopotrivă, acel cu numele tău i s-a părut mai frumos decât acel pentru dânsul; drept care a hotărât să-l oprească pentru sine. Tu însă, nesuferind înșelăciunea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui când se spăla în corabie și cu dânsul dimpreună l-ai ținut în mare până când s-a mustrat Eutropie însuși de lăcomia sa; pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, că îndată ai scos pe sluga cu vasul din mare;
Bucură-te, că sluga întreg și nevătămat s-a înfățișat stăpânului său;
Bucură-te, că el, mulțumind lui Dumnezeu, a și dus vasul la biserică;
Bucură-te, mustrătorul lui Eutropie pentru îndrăzneala ce făcuse;
Bucură-te, îndreptătorul purtării sale celei lacome;
Bucură-te, scăparea slugii de la moarte pentru nevinovăția sa;
Bucură-te, că prin aceasta ai vrut să arăți puterea adevăratei credințe;
Bucură-te, că pentru faptă, iar nu pentru lucru ai înfrânt voința cea rea;
Bucură-te, că lui Dumnezeu s-a adus prin aceasta laudă;
Bucură-te, că numele Lui s-a preaslăvit prin facerea minunilor tale;
Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit, ca să biruiești cu Dânsul;
Bucură-te, mucenice prea folositorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 12:
Văzându-se Sofia, o femeie oarecare din părțile Fecozaliei, care venea la biserica ta să se închine, amenințată a fi batjocorită pe cale de un oștean, a cerut de la tine ajutor cu glas, și îndată ai izbăvit-o de năvălirea aceluia, vădindu-l cu rușine către mai mulți; după care femeia a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!
Icos 12:
Șchiopul și o femeie mută, care de mult timp stăteau lângă biserica ta cu alți bolnavi așteptând vindecarea, te-au văzut la miezul nopții, zicând: șchiopule, scoală pe femeia aceea și mergi de aici; la care cuvinte, mâhnindu-se șchiopul, pentru că s-a crezut depărtat de tine, nu făcea nicio mișcare; tu însă, repetând porunca, el a trebuit să asculte și îndată s-au văzut amândoi vindecați; pentru aceasta cântăm ție:
Bucură-te, că șchiopul, spăimântându-se, a fugit;
Bucură-te, că muta, spăimântându-se, a vorbit;
Bucură-te, că și alți bolnavi ai tămăduit;
Bucură-te, că pe necredincioși i-ai smerit;
Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit;
Bucură-te, că pe străini i-ai adăpostit;
Bucură-te, că pe flămânzi i-ai hrănit;
Bucură-te, că pe văduve le-ai miluit;
Bucură-te, al celor din primejdii apărătorule;
Bucură-te, al celor prădați îndestulătorule;
Bucură-te, al Sofiei izbăvitorule;
Bucură-te, al asupriților mângâietorule;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 13:
O, Preafericite Mucenice Mina! Ascultă rugăciunea noastră ce-ți aducem din toată inima, ca să ne izbăvești pe noi de boli și de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta și a mărturisi minunile, pe care cu puterea darului Sfântului Duh, le faci nouă celor ce cu credință cântăm: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice iarăși Icosul întâi si Condacul 1: Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu... și Condacul întâi: Folositor și ajutător...
Icos 1:
Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura, și printr-Însul a izvorât mulțimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători neputincioșilor; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, rază de nematerialnic foc;
Bucură-te, lumina celor păgubiți;
Bucură-te, căderea celor răpitori;
Bucură-te, taina care destăinuiește nelegiuirea;
Bucură-te, stavilă care oprești rătăcirea;
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviința;
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia;
Bucură-te, suflare care întărești inimile suferinzilor;
Bucură-te, mâna care descoperi prădăciunile;
Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele;
Bucură-te, negură care întuneci gândurile necurate;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condac 1:
Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule.
După aceea se citește această
Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina
O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, și de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scap eu ticălosul și către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinți mă rog ție; vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu. De aceea mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine robul tău.
Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfântă biserica ta și cu credință ți s-a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine în pagube fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?
Minunile și ajutorul tău m-au făcut și pe mine ticălosul și scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguțătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigașul său și l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o! minune, că și din mort și tăiat în bucăți, tu l-ai vindecat și l-ai făcut sănătos.
Asemenea și lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ținut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot așa și femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locașul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostașul acela ce o silea spre păcat, dar și pe ostaș, după cuviință l-ai certat. La fel și șchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciune îndată l-ai tămăduit. Asemenea și femeii celei mute, i-ai deschis graiul și vorbea curat.
De asemenea, atunci când evreul dăduse prietenului său creștin o pungă cu galbeni pe care creștinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu nu numai că ai izbăvit pe creștin de jurământ, dar și evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine și a venit la credința creștină. Aceste minuni ale tale, sfinte, m-au făcut și pe mine a crede că la orice facere de bine ești gata ajutător și grabnic folositor și minunat. De aceea, încredințat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credință ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta și eu cred că tu același ești, sfinte, ca atunci și astăzi, că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat.
Pentru aceeea și eu acum, fiind scârbit și în pagubă, alerg la tine cu credință și cu lacrimi, îngenunchind, și mă rog ție, Sfinte și Mare Mucenice Mina, ca să te rogi pentru mine păgubașul și scârbitul, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri. Către Acela roagă-te ca să fiu și eu ajutat și miluit, pentru rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăvit, ca să laud și bine să cuvântez și să slăvesc întrutotlăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul face obişnuitul început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru... Apoi:
Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Preotul: Că a Ta este împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori). Slava… Şi acum…
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.
Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fala Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă. Bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).
Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău Doamne, Mina, întru nevoinţa sa cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria ta pe muncitori a surpat, zdrobit-a şi ale dracilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre. (de două ori)
Slavă… Şi acum…
Niciodată nu vom tăcea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu, că de nu ai fi stătut tu rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:…
Canonul Sfântului Mina
Cântarea 1:
Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul, şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici, şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Mie, celui ce pomenesc minunile Tale cele viteze, Mina pururea pomenite, roagă-te să mi se trimită strălucire de lumină dătătoare, gonind norul necunoştinţei mele!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Dorind a vedea nemurirea ce va să vie, ai voit a muri Mucenice, muncindu-te, râvnind patimile Celui ce pe moarte cu moarte a surpat, Mina fericite!
Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nesuferind, pururea preafericite, a vedea ocărând pe Dumnezeu, te-ai depărtat petrecând în munţi, gătindu-te pe sine spre chinuire şi nevoinţe, pe care le-ai suferit cu gând întărit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Ca o masă însufleţită ai încăput în tine Pâinea Vieţii noastre, că pe rug nu te-ai ars şi ca o vie neadăpată, odrăsleşti strugurul cel nelucrat, ceea ce eşti fără de prihană.
Cântarea a 3-a:
Irmos: Nu întru bogăţie şi putere şi bogăţie să ne lăudam, ci întru Tine, înţelepciunea cea ipostatică, Hristoase, că nu este sfânt afară de Tine!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Întărindu-se tiranul de cuvintele tale preaînţelepte, te chinuia pe tine fără milă, cu vine de bou crude, socotind că te va pleca cu acelea, Mina fericite!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Uitându-te cu ochii cei gânditori către Domnul, ai suferit îngreuierea caznelor trupului, cele cu multă greutate, cu vitejia gândului, Mucenice Mina!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nespăimântându-te de durerea cea mare a caznelor, având râvnă dumnezeiască, ai mers către nevoinţe strigând: „Necăutându-mă nimeni, am venit de sine-mi chemat!”.
Şi acum şi purururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Din porţile iadului m-a scos Cel ce s-a întrupat din tine, primind moarte de bunăvoie, fiind eu omorât de mâncarea cea rea a lemnului, ceea ce eşti cu totul fără de prihană!
După a 3-a şi a 6-a cântare:
Mântuieşte din primejdii pe cei ce cu credinţă curată aleargă către tine, ca şi către un gata-ajutător în nevoi! Caută cu milostivire, cea cu totul minunată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu!
Ectenia:
Doamne miluieste! (12 ori)
Sedealna, glas 8:
Pe Înţelepciunea şi cuvântul….
Egiptul care mai înainte era biruit de cumplitul întuneric al cunoştinţei, de Dumnezeu înţelepţite Mina, pe tine te-a răsărit luminător a toată lumea, care goneşti cu tot dinadinsul noaptea nedumnezeirii, fericite, cu razele dumnezeieştii tale pătimiri. De aceea luminat prăznuim ziua Ta cea purtătoare de lumină şi cinstită, şi cu osârdie strigăm ţie, podoaba pătimitorilor: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de păcate, celor ce cu credinţă prăznuiesc pomenirea ta!
Cântarea a 4-a:
Irmos: Cel ce şade întru slavă pe Scaunul Dumnezeirii pe norul uşor a venit, Iisus cel Îndumnezeit, din Preacurată Fecioară, şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu stropirea sângiuirilor tale, ai stins jăratecul multor dumnezei, tabăra dracilor s-a cufundat, iar biserica lui Dumnezeu s-a adăpat, mucenice prefericite Mina, vrednicule de laudă!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu spânzurarea pe lemn, mucenice, închipuieşti patima Crucii care a omorât pe şarpele cel amar; iar şuviţele răbdându-le, preaviteazule, îţi pricinuiesc desfătarile cele din ceruri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lăudat-ai ispita în dureri peste fire, pătimitorule, căci cu dragostea cea dumnezeiască biruindu-ti firea, Mina, te îndemnai a sârgui către cazne cu bucurie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Născut-ai pe Dumnezeu, Care S-a întrupat negrăit, zidindu-şi casa din sângiuirile Tale, pe cel ce se cunoaşte în două firi şi în două voiri, după cuviinţa dumnezeiască, ceea ce eşti neispitită de nuntă.
Cântarea a 5-a:
Irmos: Necredincioşii nu vor vedea slava Ta, iar noi pe Tine, Unule-Născut, strălucirea Dumnezeirii Tatălui, de noapte minecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Strălucit-ai cu razele cele luminoase ale muceniciei, întunecând nedumnezeirea cea împîclită, preaînţelepte şi ai luminat plinirile credincioşilor, pătimitorule Mina, prealăudate! (2 ori)
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pierdutu-s-a toată gândirea vrăjmaşilor cu răbdarea ta cea tare; nici foamea, nici bătăile, nici arsura, nici iuţimea spinilor nu au tocit osârdia ta.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Născându-se din tine Izbăvitorul mai presus de fire, mă înnoieşte pe mine, cel stricat, izbăvindu-mă din blestemul cel de demult, Maică a lui Dumnezeu Preacurată, pe Care roagă-L să ne mântuim!
Cântarea a 6-a:
Irmos: Închipuind mai înainte în chit, Prorocul Iona, îngroparea Ta cea de trei zile, rugându-se strigă: „Din stricăciune izbăveşte-mă, Iisuse împărate al Puterilor!”
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fără de dureri rămâi, arzându-te în foc, şi frecându-ţi coastele cu sfori de păr; că fiind cu tine darul cel dumnezeiesc, te întărea pe tine, Mina.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Stătut-ai înaintea divanurilor celor tiraneşti judecându-te şi vădind înşelăciunea, Mina, pururea fericite, iar pe sine-ţi te-ai dat a fii stâlp de bunăcredinţă credinciosilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu sudorile patimilor tale te-ai uscat înşelăciunea idolilor şi pe sine te-ai făcut lăcaş Cinstitei Treimi, Mina pătimitorule, vrednic de minune!
Si acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Vindecă patimile cele nevindecate ale sufletului meu, Preacurată, cu doctoria bunătăţii tale, ceea ce ai născut celor ce sunt în lume pe bunul şi Mântuitorul Iisus!
Stihiri:
Mântuieşte din primejdii, Mina Mucenice, pe cei ce cu credinţă curată aleargă la tine ca şi către un gata-ajutător întru nevoi.
Caută cu milostivire, cea cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Ectenia:
Condac, glas 4-lea:
Podobie: Aratăte-ai astăzi lumii..
Din oastea cea vremelnică te-a răpit şi celei nestricăcioase te-a arătat părtaş pe tine, purtătorule de chinuri Mina, Hristos Dumnezeul nostru, Cel ce este mucenicilor nestricată cunună.
Prochimen (glasul al 4-lea):
Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi, Dumnezeu lui Israil.
Stih: Sfinţilor celor ce sunt în pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile întru dânşii.
Din Evanghelia de la Luca (21: 12-19) citire
Zis-a Domnul:
Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pentru rugăciunile purtătorului de nevoinţă, Marelui Mucenic Mina, Milostive, curăţeşte mulţimea păcatelor noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte multimea păcatelor noastre!
Stih: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegile noastre.
Stihirea, Glas 8:
Podobie: O, preaslavita….
Mucenice Mina, pururea pomenite, tu pentru dragostea lui Hristos ai părăsit iubirea lumii, şi oştirea cea pieritoare, şi întunericul idolilor şi sfaturile păgânilor, numarându-te împreună cu oştirea celor aleşi ai Lui; pentru aceasta te-ai arătat foarte cu adevarat nebiruit, mucenice, pătimind pentru Domnul.
Cântarea a 7-a:
Irmos: Cel ce ai izbavit din foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe Haldeii care fără dreptate prigoneau pe cei drepti, prealaudate Doamne, bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeu Parintilor nostri!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu ranile impreuna ai lepadat hainele de piele ale pacatului si te-ai imbracat cu podoaba care nu mai primeste invechire, pe care s-a tesut darul ce s-a aratat.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu aprinderea nevointelor tale celor tari şi cinstite, s-a facut cenusa nedumnezeirea cea spinoasa şi vicleana; şi cu curgerile singiuirilor tale se stinge vapaia nestiintei celei inaltate, fericite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Având daruri indestulate, izvorasti şi faceri de minuni celor ce savarsesc cinstitul tau praznic, Mina, vrednicule de minune, şi dimpreuna lucrezi celor ce canta: Dumnezeu Parintilor nostri, bine eşti cuvântat!
Şi acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Bine este cuvântat rodul cel blagoslovit al pantecelui tau, pe care-L binecuvânteaza toate puterile ceresti şi adunarile pamintenilor, Care ne-a izbavit pe noi din blestemul cel de demult, binecuvântata!
Cântarea a 8-a:
Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum săvârşită; pe toată lumea a ridicat să-Ţi cânte Ţie: Pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Arătatu-te-ai ca o pâine ce se coace în mijlocul focului celui aprins, ca o jertfă fără de prihană, ca o înjunghiere deplină, arzându-te ca o jertfă însufleţită şi dând dumnezeiască mireasmă, pe care Dumnezeu a mirosit-o, Mina, slugă a lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Târându-te, mucenice, şi cu spini inghimpaţi împungându-te, ai sfărâmat boldurile vrăjmaşului; şi cu sabia tăindu-te, ca într-o uimire, cu armele credinţei ai tăiat capetele celor fără de lege, cantând: Binecuvântaţi pe Hristos în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul!
Dezlegându-te de trup cu tăierea sabiei, mai desăvârşit te-ai legat, mucenice, cu dragostea Stăpânului tău; şi îndumnezeindu-te acum, Îl vezi faţa către faţă, Mina, şi Lui Îi cânţi: Pe Domnul lăudaţi făpturile, si-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin
Al Născătoarei:
Se sălăsluieşte în pântecele tău, mai presus de cuvânt, cel ce cu cuvântul a zidit toată lumea şi Se vede prunc născându-Se din Tine preacurată, cel născut din tatăl mai înainte de veci, pe care toată lumea Îl binecuvântează şi Îl măreşte întru toţi vecii, Născătoare de Dumnezeu!
Cântarea a 9-a:
Irmos: Eva, prin boala neascultării, blestem a adus, iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla zămislirii, binecuvântare ai inflorit lumii; pentru aceasta toţi te mărim.
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pământul a acoperit acum trupul tău cel tare, care s-a chinuit, fericite, iar Cerul îţi poartă duhul, veselindu-se cu sufletele mucenicilor şi luminându-se cu mărire luminată; pentru aceea cu toţii te fericim pe tine, Mina!
Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Împreună cu îngerii locuieşti întru lumină, că ai iubit vieţuirea întocmai cu îngerii, Mina; şi cu gând curăţit, vezi veselia Domnului, luminându-te din destul cu vărsările de lumină cele de acolo, vrednicule de laudă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!
Văzând pe Hristos pe Care L-ai dorit, prealăudate, te îndumnezeieşti şi ajungând la dorirea cea desăvârşită, ai încetat de a mai dori, Mina; adu-ţi dar aminte de noi, cei ce săvârşim cu dragoste pomenirea ta cea preasfântă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin
Al Născătoarei:
Născut-ai nouă, Maică Fecioară, pe Dumnezeu Cuvântul, cu trup după ipostasul nostru; pentru aceea te propovăduim cu inima şi cu limba adevărată Născătoare de Dumnezeu, şi grăim către Tine, cu glasul lui Gavriil strigând: Bucură-Te, Stăpâna tuturor!
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea-nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decat Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevarat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!
Şi măririle:
Cere pace de la Dumnezeu, unirea minţii, acoperamint, până la sfârşit răbdare, mântuire sufletelor noastre, nouă robilor tăi, întru slava Domnului, Mucenice Mina!
Având biserica ta cea sfinţită, Mina Mucenice, ca pe un turn înainte gândit. Către acesta scăpăm în vremea primejdiilor şi de toată supărarea ne izbăvim.
Toate oştile îngereşti, Mergătorule înainte al Domnului, cei 12 apostoli şi toţi sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne mântuim.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! (3 ori)
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ţie Ţie, ca unui Stăpân, noi robii tăi. Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit. Nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbaveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Al Născătoarei:
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Troparul Sfântului Mina:
Mucenicul Tau Doamne, întru nevoinţa sa cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru; că având tăria Ta, pe chinuitori i-a surpat, zdrobit-a şi ale dracilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre!
Rugăciune către Sfântul Mina:
Pe toţi cei ce cinstim şi sărutăm dumnezeiasca Ta icoană, mucenice Mina, de toată înconjurarea izbăveşte-ne cu solirile tale, şi de năvălirea celor de altă seminţie şi de foamete şi de ciumă şi de boală, de sabie, de ardere, de toate nevoile, ca întru cântări de mulţumire, ca pe un de obşte al nostru factor de bine, neincetat pe tine să te marim. Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne sub acoperământul tău!
Amin!
Şi apoi se face optustul.
https://www.crestinortodox.ro
https://jurnalspiritual.eu
https://ro.orthodoxwiki.org
https://jurnalul.ro
https://www.crestinortodox.ro
https://doxologia.ro
https://doxologia.ro
https://www.crestinortodox.ro
https://minunilesfantuluimina
https://www.formula-as.ro
