Această icoană a Maicii Domnului este o icoană făcătoare de minuni descoperită în secolul XV lângă satul Koloch. Prin ea s-au săvârșit numeroase vindecări trupești și sufletești, fiind cinstită de credincioși ca izvor de har, milă și ocrotire cerească.
Icoana Maicii Domnului „Balikinskaya” este o reprezentare făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cunoscută pentru ocrotirea sa în vremuri de necaz, fiind izvor de vindecare și mângâiere pentru credincioși.
Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” sau „Esphagmeni” (în greacă: Ἐσφαγμένη) este una dintre cele mai tulburătoare și cinstite icoane de la Muntele Athos.
Icoana Maicii Domnului din Niceea (sau „Nicene”) este una dintre cele mai vechi și cinstite icoane făcătoare de minuni din tradiția ortodoxă, cu o istorie ce datează din secolul al IV-lea.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Teodorovskaia” are o istorie bogată și a fost alături de mari conducători la evenimente importante din viața lor și a popoarelor pe care aceștia le-au condus.
Icoana Maicii Domnului din Vilnius este un dar neprețuit din vremuri de demult, la chipul cel preacurat al Maicii Domnului, venind să se închine spre mângâiere, nu doar localnicii, ci și pelerinii din multe alte țări.
Importanța acestei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului este dată atât de amploarea activităților naționale, religioase, educative, filantropice, sociale desfășurate de biserica din Tinos, cât și de relevanța covârșitoare pe care descoperirea ei o are pentru poporul grec.
Secole la rând icoana Arhanghelului Mihail din Lesvos, făcută din pământ amestecat cu sânge monahicesc, își revarsă Harul său asupra credincioșilor care, cu credință în suflet, vin și se roagă întru nevoile fiecăruia.
Izbândind din aprigele încercări ale vremurilor, icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ, își revarsă de secole Harul său asupra oamenilor căreia i se închină, reprezentând un simbol al credinței ortodoxe de peste Prut.
Icoana Maicii Domnului de la Boian pare să fie un simbol al românilor minoritari din nordul Bucovinei, care sub ocupație rusească au îndurat nenumărate necazuri și suferințe, altarul bisericilor fiind locul unde aceștia au putut să-și verse amarul.