Icoana Maicii Domnului cunoscută sub numele de “Sfânta” sau “Sfânta de la Trifeşti”, este singura icoană făcătoare de minuni din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului aflată într-o biserică de mir, odor care a adus mângâiere și rezolvarea multor probleme acelora care s-au apropiat cu credință de ea.
Fragment din Evanghelia zilei: Matei, Cap.8-51
"Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac."
Icoana Maicii Domnului numită și “Sfânta” se află în biserica din Trifești, sat vechi de răzeși, așezat la aproximativ 7 km de orașul Roman, județul Neamț. Aceasta este așezată în partea stangă a naosului bisericii, într-o strană sculptată după tradiția bisericilor moldovenești.
Biserica din Trifeşti, cu hramul Sfântului Nicolae, a fost zidită în urmă cu mai bine de 200 de ani în urmă, pe locul unei bisericii mai vechi din lemn care fusese strămutată din vechea vatră a satului.
Biserica Sfantul Nicolae-Google Maps
Sfânta icoană a Maicii Domnului de la Trifeşti este cinstită în ajunul sărbătorii Înălțării Domnului, respectiv în miercurea dinaintea acestei zile.
Această zi a fost aleasă în amintirea hramului de odinioară al vechii biserici a satului, în care a poposit pentru prima dată icoana.
Icoana este de mărime mijlocie (circa 102 cm x 73 cm), îmbrăcată în argint aurit și împodobită cu pietre prețioase.
Icoana impresionează prin suplețea și perfecțiunea siluetelor și prin rafinamentul cromaticii sobre, dominate de un fond de ocru auriu.
Fața Maicii Domnului este mult închisă la culoare, din cauza vechimii și a ploilor nenumărate care au ajuns-o pe câmpurile unde au fost săvârșite rugăciuni.
Ca tipar iconografic această sfântă icoană este o icoană de tip Odighitria, adică Îndrumătoarea, sau Călăuzitoarea, în care Maica Domnului îl ține în brațele sale pe Pruncul Hristos, călăuzindu-ne cu mâna dreaptă către Fiul, care este Calea, Adevărul și Viața. Iisus Hristos ține în mâna Sa stângă un sul de hârtie simbolizând Evanghelia, iar cu celaltă mână binecuvintează.
Pe îmbrăcămintea de argint suflat cu aur, care protejează sfânta icoană, se află scris cu litere chirilice următoare:
“Această Sfântă Icoană a Preasfintei Stăpânei noastre Născatoarei de Dumnezeu şi pururea fecioarei Maria, ce să află la biserică în satul Trifeşti s’au ferecat cu toată cheltuiala Dum. Iordache Rusit Vel. Biv. fiul Dum. Nicolai Rusit Biv. Vel. Logofăt de ţara de jos şi a prea iubite sotiei lui. Dumisale Pulchiriţă Biv. fiica Dum: Constantin Baloş Vel Logofăt de ţara de jos, spre vesnică pomenire şi dorită mântuire sufletelor Dumnealor Sale şi niamul Dumnilor Sale, care s’a săvârşit la anul 1800 iunie 20…”
Despre vechimea și originea sfinte icoane nu există dovezi documentare. Referitor la vechime, experții apreciază că aceasta este realizată de un pictor anonim la sfârșitul secolului al XVII-lea-începutul secolului al XVIII-lea.
Referitor la origine, există mai multe teorii. Astfel, se crede că această icoană ar avea o proveniență bizantină sau atonită, ajunsă în Moldova prin călugări români, trăitori în Sfântul Munte.
Alte tradiții spun că icoana ar fi fost adusă în Moldova de Andronic Paleologul în aceeași perioadă în care a fost adusă și icoana Maicii Domnului de la Neamț și dăruită ulterior unei mănăstiri sau biserici din nordul Moldovei.
În sfârșit, există și teoria conform căreia icoana a fost pictată de călugări la una din mănăstirile din „Țara de sus” (nordul Moldovei).
Cert lucru este faptul această sfântă icoană a stat un timp, nu se știe cât, la o biserică de sat, sau mănăstirească, din Bucovina, leagănul iconografie moldovene.
Apoi, în continuare, conform tradiției locale, icoana Maicii Domnului a fost găsită pe apa râului Moldova, și anume pe un braț secundar, numit până azi Moldova Seacă, întrucât are apă numai în timp de inundații.
Astfel, se spune că într-o vară, un cioban păștea oile satului pe marginea râului Moldova Seacă. Fiind apele mari, râul adusese în vale tot felul de lemne, obiecte și alte lucruri.
Atunci ciobanul a văzut aproape de mal o scândură plutind învăluită de valuri. Crezând că este o scândură oarecare, bună la stână pentru strungă, a încercat să o ia din apă cu mâna, dar neajungând, a legat de o funie un cârlig de fier și l-a aruncat după aceea scândură.
Alți bătrâni spun că de fapt ar fi aruncat toporul să scoată scândura din apă și când a tras-o la mal, a realizat că nu este o scandură oarecare ci o icoană a Maicii Domnului, care plutea cu fața în jos pe apă; iar în locul în care a fost lovită cu toporul, acel cioban a văzut curgând sînge.
Într-un sfârșit, icoana a ajuns în biserica de atunci a satului, un mic locaș de lemn, având hramul Înălțarea Domnului.
Trecând din viața aceasta, călugării l-au îngropat pe cioban aproape de biserică.
Cu vremea însă s-au schimbat multe, și biserica și satul. Căci satul Trifești, care era pe atunci așezat pe Lunca Moldovei, a fost nevoit să se mute pe deal, din cauza deselor inundații.
Odată cu mutarea gospodăriilor pe deal, micuța biserică de lemn a fost și ea strămutată, de către Lupu Balş, vel Logofăt şi Vornicul Ţării de Jos.
O dată pe an, la hramul bisericii cuvioși părinți scoteau în procesiune icoana Maicii Domnului până la mormântul ciobanului, unde făceau aghiazmă și rugăciune pentru ploaie.
În anul 1793, în data de 13 mai, conform celor consemnate într-un raport al vremii de Părintele Vasile Damian, biserica din lemn a satului, care adăpostea sfânta icoană a suferit un incendiu. Astfel, de la o lumânare aprinsă după slujbă, focul a cuprins întreagă biserica, care într-un final a ars astfel în totalitate. Singurul odor de preț care a rămas neatins a fost icoana Maicii Domnului „Sfânta”, deși chiar și strana în care aceasta era așezată, a fost cuprinsă de flacări.
În acele împrejurări, moșierul locului, logofătul Constantin Balș și soția sa, au demarat ctitorirea actualei biserici, a carei construcție a durat mai puțin de 2 ani, fiind sfințită în 1799 în prezenta episcopului Veniamin Costache.
Crucea ciobanului s-a înoit din timp în timp, dar numele lui s-a șters de vreme, atât de pe cruce, cât și din memoria oamenilor. Însă cistirea lui s-a păstrat vie în tradiția locală; peste mormânt a fost ridicat un foişor de lemn, unde în prezent vin mulţimi de creştini, în miercurea de dinainte de Înălţarea Domnului, la renumitul Maslu de obşte, unde s-au tămăduit de-a lungul vremii mii de oameni.
Acest loc memorabil este situat în curtea Şcolii generale cu clasele I-VIII nr.1 Trifeşti.
De-a lungul timpului, s-au făcut nu mai puţin de opt încercări de a muta respectiva icoană în alte mănăstiri sau biserici mai importante din ţară. De fiecare dată însă, aceasta s-a întors în mod miraculos, în biserica din Trifeşti.
O astfel de minune vrednică de menționat, s-a petrecut prin anii 1850. Atunci, câțiva din sfetnicii episcopului de Roman, preoți și consilieri, a convins pe episcop că ar fi mai bine să fie adusă icoana Maicii Domnului la catedrală, să nu stea așa departe, într-un sat nebăgat în seamă. Deci a plecat trăsura episcopii cu patru cai, cu preoți să aducă sfânta icoană de la Trifești la Roman. Degeaba i s-a opus poporul, zadarnică au plâns și s-au rugat sătenii să nu le iau pe Maica Domnului, singura mângâiere și la bine și la rău. Preoții, având poruncă au scos icoană din biserică, au așezat-o în trăsură și, făcând rugăciune, au pornit în procesiune spre Roman, cale de 7 km. Drumul trecea prin râul Moldova. Cum a ajuns trăsura cu cai la primul pod, peste brațul numit Moldova Seacă, exact la locul unde, după tradiție, a fost găsit icoana, deodată caii s-au oprit la capătul podului și nu au vrut să tragă în rău nicidecum. În zadar au lovit caii, în zadar am încercat a împinge trăsura, că nici nu se mișca din loc.
Deci, făcând din nou rugăciuni și văzând că nu este voia Maicii Domnului sa părăsească satul și credincioșii săi, preoții au întors trăsura înapoi și au dus cu mare cinste icoana în biserica de unde o luaseră, spre bucuria tuturor.
O altă asemenea minune s-a făcut și în anul 1952, când preotul Gheorghe Adăscăliței, de la biserica Precista Mare din Roman, a obținut binecuvântarea episcopiei să aducă icoana Maicii Domnului de la Trifești în această biserică, spre a fi mai la îndemâna credincioșilor.
Deci s-a dus preotul cu o trăsură împodobită frumos, însoțit de încă un preot și câțiva credincioși. Sătenii nici nu au știut de acest lucru, spre a nu se tulbura. Dar când au încercat să scoată sfânta icoană din biserică, s-a lăsat așa de grea, că nici n-am putut s-o ridice din loc. Au făcut rugăciuni, acatiste, dar totul a fost în zadar. Maica Domnului n-am vrut să părăsească casa din privești și așa s-au întors preoții iarăși la Roman .
De atunci, nimeni n-a mai îndrăznit să încerce să mute „Sfânta” din Trifeşti. Pleacă numai "împrumutată", pe la alte biserici din ţinutul Bacăului.
Încă din vremuri străvechi, după moartea ciobanului care a găsit sfânta icoană, există tradiția că în fiecare an, la hramul vechii biserici a satului, la Înălțarea Domnului, cuvioși părinți să scoată în procesiune icoana Maicii Domnului până la mormântul ciobanului, unde se făcea aghiazmă și rugăciune pentru ploaie.
Există un raport din anul 1879, întocmit de unul din preoții bisericii-Vasile Damian, care atestă desfășurarea procesiunii în acele timpuri.
În prezent, în miercurea dinaintea zilei de Înălțarea Domnului, la biserica din Trifesti în cinstea icoanei Maicii Domnului și al hramului bisericii de odinioară, au loc slujbe religioase și o procesiune pe urmele strămoșilor de altădată.
Astfel, în prezența unui sobor de preoți și a multor credincioși adunați din toate localitățile apropiate, începând din dimineața zilei de miercuri, se oficiază Utrenia, Sfânta Liturghie și apoi Sfântul Maslu de obște.
După toate acestea, se face pornește în procesiune cu preoții și tot poporul, împreună cu icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, la mormântul ciobanului, ca omagiu de recunoștință adus de credincioși din an în an. Este o procesiune foarte mișcătoare. În prezența preoților și a mulțimii de credincioși, se scot sfintele cruci, steagurile și sfeșnicele și în sunet liniștit de clopote, pornesc spre crucea și mormântul neuitatului cioban.
Înainte merg sătenii cu Sfânta Cruce și steagurile, apoi felinarele și sfetnicele , apoi preoții, purtând cu evlavie sfânta icoană , iar la urmă, poporul, în coloane lungi, pășește în ritm de rugăciune .
Ajunși la crucea ciobanului, înconjoară mormântul cu sfânta icoană găsită de el, rostindu-se în acest loc și alte rugăciuni de sănătate, de dezlegare; poporul se stropește cu Agheasma Mică, sfințită în aceeași zi la mormânt.
La final, credincioșii sărută cu evalvie Sfânta Cruce, Sfânta Evanghelie și Sfânta Icoană a Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului de la Trifești este considerată una dintre cele mai importante icoane făcătoare de minuni din țară, fiind vestită pentru multe feluri de miracole.
Vindecare de boli
Astfel la icoana Maicii Domunului de la Trifești au fost vindecate cazuri de epilepsie, sau cazuri ale femeilor și mamelor bonlave de cancer la sân sau de curgerea sângelui, dar și alte boli ale oamenilor care s-au rugat cu credință Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Dăruirea de copii
Rugăciunile femeilor în fața acestei sfinte icoane au primit răspuns în dăruirea de prunci, naștere ușoară, și copii sănătoși și înțelepți.
Descoperirea pagubelor
Este o tradiție în partea locului că, dacă cineva este prădat și nu cunoaște făptașul, sau cel bănuit nu vrea să recunoască să restituie paguba, atunci păgubașul aleargă cu credință la icoana maicii Domnului de la Trifești și îndată i se descoperă paguba și făptașul. De aceea hoții se tem tare de această icoană, mai ales când aud că se fac slujbe împotriva lor. De frică, unii restituie pe ascuns cele furate, alții singuri recunosc fapta lor și cer iertare, iar cei mai îndărătnici păgubesc mult mai mult, ori le arde ceva din gospodărie, ori le moare vreun animal.
Împăcare cu cei învrăjbiți
Adeseori, când se ivesc certuri între vecini sau rude, înainte de a ajunge la judecată, credincioșii din partea locului cer să meargă la „Sfânta” de la Trifești, ca să se în pace . Si mulți se împacă foarte repede la icoana Maicii Domnului. Apoi stau în genunchi și li se citește o rugăciune de iertare și dezlegare de blestem.
Dacă o parte din cei certați nu acceptă să ierte pe ceilalți, atunci se pun ectenii și rugăciuni speciale la icoana Maicii Domnului și îndată cel vinovat vine să-și ceară iertare. La fel și între soți. Dacă se ivește vreo bănuială sau vrajbă între ei, din lucrarea diavolului sau răutatea oamenilor, și vin la „Sfânta”, numaidecât dispare orice bănuială și ură între soți. Sau dacă cineva nu își menține promisiunea, cuvântul sau jurământul și nici nu recunoaște, este destul numai să vină la rugăciune la „Sfânta” de la Trifești, că cel vinovat îndată este cuprins de frică și își recunoaște făgăduința și cuvântul.
Aducătoare de ploi si protectoare împotriva grindinei
Aduce ploi mănoase peste ogoare, înlătură seceta și ferește recoltele de grindină.
"Întotdeauna a plouat! Fără excepţie", spunea unul din slujitorii bisericii. " Am fost prin sate uitate de Dumnezeu, cu praful gros aşternut peste case, prin locuri unde oamenii implorau un picur de apă. Era cerul senin, încremenit, sticlă, de săptămâni şi luni întregi. Oamenii posteau până seara, veneau cu inimile curate. Făceam rugăciune la o fântână sau pe ţarină, la un hotar, toată mulţimea cu rugăciunile unite într-un singur glas. Şi n-apucam să ajungem până la biserică, şi începea să plouă ca din senin, de rupea pământul. Veneau norii în urma noastră, pe câmp, ne-ntorceam acasă cu icoana udată... Şi toată lumea se minuna şi se bucura şi cânta mai departe... Aşa a fost mereu, din istorie. Nu-i vară să nu fie cerută de credincioşi, în satele lor, când sunt secete. Şi plouă negreşit în ziua şi ceasul când facem rugăciunea cu toţii împreună. În clipa aia, fără excepţie!"
Iată mai jos câteva din minunile, făcute la icoana Maicii Domnului de la Trifeşti, minunile adunate de la preoții slujitori, de la cei vindecați și ajutați, precum și de la credincioșii care au fost martori oculari.
1.Unul dintre preoții parohiei Trifesti a mărturisit următoarea minune: un cetățean din sat a împrumutat 2000 lei de la alt sătean. De la o vreme, cel ce împrumutase n-a mai recunoscut împrumutul și nu voia să restituie datoria. „Să știi că plătesc 40 de slujbe la Sfânta, dacă nu vrei să-mi dai banii”, a zis păgubașul. „Poți să plătești”, a răspuns datornicul, „Eu nu ți-am luat nimic”.
„Haide atunci la biserică, la Sfânta. Dacă tu mărturiseșți în fața Sfintei că nu ți-am dat banii, eu mă las păgubaș de ei”.
Și s-au dus amândoi la preot și au intrat în biserică. Părintele și-a pus epitrahilul și a luat o cruce în mănă, apoi le-a zis să îngenuncheze în fața sfintei icoane. „Mărturisește, frate, în fața icoanei făcătoare de minuni a maicii Domnului, ai primit de la acest creștin 2000 lei împrumut?”
„Nu, părinte, nu mi-a dat nimic”, a spus datornicul nevrând să le recunoască. Și a fost întrebat de trei ori, iar el a răspuns la fel. Atunci părintele le-a citit o rugăciune de împăcare și i-a slobozit.
Însă cum au trecut amândoi pragul bisericii, preotul a observat că datornicul mergea cam greu și se clătina pe picioare. Până acasă era paralizat de picioare și a căzut la pat. Dacă a văzut el că l-a bătut Maica Domnului pentru că a mărturisit strâmb, s-a căit de păcatul său, a vândut un vițel și a trimis 2000 lei preotului, ca el să-i restituie păgubașului, și și-a cerut iertare. Iar preotul, văzând pe femeia păgubașului trecând pe drum, i-a dat banii.
După multe rugăciuni la Maica Domnului, s-a vindecat cel bolnav, dar nu așa cum era mai înainte, ca să știe toți păcatul lui și să nu-l mai facă nimeni.
2.O femeie din Roman ajunsese tare bolnavă, că nu putea nici merge pe drum atunci copilul ei de nouă ani i-a spus: „Mămică, dar mata te duceai înainte pe la Maica Domnului de la Trifeșți. Mai du-te și acum”. „O să mă duc, dragul mamei”, a răspuns mama plângând. A doua zi, vineri, a cerut să fie adusă la icoana Maicii Domnului de la Trifeșți. A stat la trei sfinte masluri și s-a făcut sănătoasă.
3.O creștină din comuna Horia-Roman, a mărturisit: „M-am îmbolnăvit de o boală grea, acum vreo 15 ani. Un curent mi-a paralizat gura în așa fel că abia mai puteam vorbi. M-am dus la doctor, după sfatul lumii. Văzând că nu are ce face doctorul, m-am dus la Maica Domnului de la Trifești și m-am rugat, zicând: Maica Domnului, să mă vindece și pe mine cum a vindecat atâta lume. Pe urmă am trecut pe sub sfânta icoană și am plecat spre casă. Venin pe drum simțeam cum cineva nevăzut îmi dădea gura la loc și așa m-am făcut sănătoasă. Mare este puterea lui Dumnezeu și a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.
4.Aceeași creștină adaugă și aceasta:
”Într-o zi m-am dus la Trifeşti la icoana Maicii Domnului. Înainte, de câte ori mă duceam, nu îndrăzneam să ridic ochii și să privesc la fața Maicii Domnului. Însă, văzând lumea că se uită la fața Maicii Domnului, mi-am zis în gând: vreau și eu, păcătoasa, să văd fața Maicii Domnului. Și m-am uitat. Dar când să trec, ca toată lumea, pe sub sfânta icoană, atunci am simțit că mă oprește cineva.
O putere nevăzută mă oprea pe loc, ca să nu trec. În clipa aceea mi-am adus aminte că am supărat-o pe Maica Domnului, că m-am uitat la fața ei și am început să plâng cu amar și să-mi cer iertare. Apoi am simțit că m-a iertat și am putut trece pe sub sfânta icoană.”
5.Preotul D. Oglan, care a slujit mulți ani în parohia Trifești, mărturisea credincioșilor săi o altă minune a Maicii Domnului.
Prin anul 1950 a venit la el un inginer din Bucureșți, biruit de patima beției. Din cauza aceasta îl lăsase și soția. La servici nu mai putea face față. Era un om deznădăjduit, părăsit de ai săi. Părintele i-a făcut rugăciuni la icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, la pomenit multă vreme la Sfânta Liturghie și Sfântul Maslu.
Iar el, după ce a plâns și s-a rugat credință la Maica Domnului a plecat acasă încredințat în ajutorul de sus. După câteva săptămâni, Maica Domnului i-a auzit rugăciunea, la izbăvit definitiv de patima beției și i-a întors și soția în sânul familiei. Drept recunoștință, inginerul a trimis preotului o scrisoare de mulțumire, pe care acesta a citit-o la biserică, în fața credincioșilor, spre lauda Maicii Domnului.
6.Tot prin anul 1950 a venit la biserică din Trifești o femeie bolnavă psihic. Umbla prin biserică din loc în loc, vorbea cuvinte nelegate, nu raționa normal. Lumea se ferea de dânsa. Copiii se temeau. Rudele doar o supravegheau. Preotul de atunci a spus credincioșilor: „Nu vă speriați, nici nu vă temeți de această femeie, că Maica Domnului o vă liniști și vindeca. Să ne rugăm deci pentru sănătatea ei”. Și s-a făcut maslu și alte rugăciuni și în câteva zile s-a întors femeia acasă sănătoasă.
7.Doi soți se certaseră între ei și în cele în cele din urmă s-au despărțit. Locuiau aproape de comuna Trifești. Fiecare socotea vinovat pe celălalt. Au deschis și proces de divorț.
Iată însă că într-o zi, înainte de proces, s-a dus femeia la Trifești să plătească o slujbă la sfânta icoană, pentru a câștiga divorțul. Din pronia divină, tot în acel ceas adus și bărbatul să plătească slujbă, ca să câștige el procesul. Cu câțiva pași înainte de a intra în curtea bisericii amândoi soții s-au întâlnit.
În clipa aceea harul Maicii Domnului le-a mișcat inimile la amândoi și s-au împăcat imediat unul cu altul. Apoi, plângând, au intrat amândoi biserică și, căzând înaintea sfintei icoane, au mulțumit Maicii Domnului.
8.Un credincios din comuna Horia, Roman, a fost pârât și amendat cu 3500 lei. Bietul om, destul de sărac și cu șase copii, abia avea un ban pentru pâine și hrană. Și apoi nici nu era vinovat. Plângând, a alergat la sărbătoarea creștinilor din partea locului, la icoana maicii Domnului din Trifești , unde s-a rugat cu multe lacrimi, a făcut Acatistul ei mereu credința și după puțină vreme a fost scutit de amendă.
9.Un om din satul Averești, Roman, a împrumutat pe vecinul său o sumă de bani. După un timp, vecinul nu mai recunoștea că i-a împrumutat bani. Atunci păgubașul a venit la „Sfânta” de la Trifești și a făcut rugăciuni. În noaptea următoare vecinul său nu am mai putut dormi. O femeie, foarte frumos îmbrăcată, mereu îl mustra, zicând: „Du-te și dă înapoi împrumutului vecinului tău”. Dimineața numaidecât el a restituit banii.
10.O femeie din Roznov, Neamț avea o mieluță, la care ținea foarte mult, că era săracă. O lega de gard să pască și o îngrijea. Într-o zi, ducându-se la munca câmpului, a observat că cineva i-a furat mieluța. Plângând, biata femeie a alergat la icoana Maicii Domnului de la Trifești. După ce s-a închinat cu lacrimi la icoană, a cerut sfatul și rugăciunile părintelui. „Ai credință, femeie, că o să găsești mieluța cu ajutorul Maicii Domnului”, i-a răspuns preotul. Deci, după ce a sărutat din nou sfânta icoană, femeia s-a dus la Roman și, fiind zi de târg, a îndemnat-o cugetul să treacă prin piața orașului să-și cumpere ceva pentru casă. În piață tocmai atunci un om ținea în brațe mieluța femei.
„Asta este oița mea”, a zis femeia. „De unde o ai?”
„Am cumpărat-o chiar acum, de la femeia aceea de la colț. Dacă este dumitale, eu ți-o dau. Nu mai să-mi dea femeia banii înapoi”.
Într-adevăr, aceea era mieluța, pe care o furase chiar vecina acesteia. Luându-și mieluța în brațe, s-a întors bucuroasă la casa ei, dând laudă Maicii Domnului.
11.Cu ani în urmă, a venit o femeie la „Sfânta” de la Trifești să se închine, să facă o rugăciune. La urmă, după obiceiul locului, femeia a încercat să trecă pe sub icoană, dar n-a putut. Puterea Maicii Domnului o ținea pe loc. A mai stat puțin și iar a încercat, dar tot în zadar. După o jumătate de oră a încercat a treia oară, dar nici atunci nu a reușit. Picioarele parcă i se înțepeniseră.
Femeia avea pe conștiință un păcat mare, nemărturisit, pentru care nu o primea Maica Domnului.
De frică și de rușine a început să plângă în hohote. O mustra conștiința. Probabil trăia în desfrânare și ucisese mai mulți prunci. Deci, căindu-se și mărturisindu-și păcatele, a plecat acasă plângând. Minunea a fost văzută de preotul de atunci și de cântărețul său.
12.În vara anului 1958 era o secetă mare în Moldova. Atunci credincioși au cerut să fie adusă „Sfânta” de la Trifești, cum îi spun localnicii. Și a fost adusă în comuna Horia, la biserica de la cimitir. S-au adunat mulțime de oameni de prin sate și au ținut toți o zi de post, după cum era rânduiala.
Apoi s-a făcut rugăciuni pentru ploaie, în genunchi, și s-a înconjurat biserica cu icoana Maicii Domnului. Pe când stătea oameni și cu preoții la masă pe iarbă, deodată s-au adunat câțiva nori peste sat și a început o ploaie binecuvântată, care a ținut trei zile.
În felul acesta au scăpat oameni și vitele de foamete, cu rugăciune Maicii Domnului.
13.Icoana făcătoare de minuni de la Trifești se scotea regulat, vara, în timp de secetă și molimă, și fără excepție, ploua negreșit în ceasul și în ziua când se făceau rugăciuni. Nu era vară să nu fie cerută de credincioși în satele lor. Peste tot era cerută, primită și așteptată că un mare odor duhovnicesc, ca Impărăteasa îngerilor și a oamenilor. Icoana era de obicei solicitată de Consiliul parohial al unei parohii, și dusă de mult popor, fie pe jos fie, mai ales, într-o căruță anume pregătită. În acea zi, tot poporul postea până spre seară. După săvârșirea rugăciunii de ploaie, se așezau cete-cete pe câmp, în frunte cu preoții, și mâncau.
În anul 1934, prin comunele din județul Roman, bântuia seceta și lăcustele. Atunci credincioși au scos sfânta icoană de la Trifești pe țarina satelor Secuienii Noi, Sofroceşti și în satele din împrejur. „Sfânta” era purtată într-o căruță trasă de patru cai albi, și însoțită de oameni mulți. Cum se apropia sfânta icoană de o fântână părăsită, din marginea satului, caii s-au oprit pe loc și nu mai puteau merge departe. Icoana se lăsa așa de greu, că nimeni nu putea mișca din loc căruța.
Preoții au înțeles pricina și au poruncit oamenilor să caute în fântână. Într-adevăr acolo găsit aruncat un copil mort, avortat de o femeie păcătoasă. Cum au scos copilul și la îngropat, caii au putut pleca mai departe. După ce s-au făcut moliftele de ploaie și Sfântul Maslu, poporul s-a așezat cete-cete jos la masă, că era flămînd și obosit. Preoții le-au binecuvântat mâncarea și împreună au mâncat cu toții.
La urmă a venit, ca din senin, o ploaie mare, care a adăpat pământul și au pierit toate lăcustele. Apoi săteni, dând laudă lui Dumnezeu și maicii Domnului, s-au întors la casele lor.
Condacul 1:
Din iubire pentru poporul tău cuprins de multe necazuri și nevoi, o Preacurată Stăpână, Împărăteasa Cerului și a Pământului, ne-ai trimis icoana ta ce plutea pe apa Moldovei spre a fi nouă mângâiere și scăpare, de aceea îți cântam: Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Icosul 1:
Pe malul râului Moldova, un cioban ce păștea oile văzând lemnul icoanei tale care plutea pe ape l-a tras la mal. Dar frica l-a cuprins când a văzut că lemnul sângeră ca și când ar fi fost viu, pentru care aducem ție aceste laude :
Bucură-te, că pentru noi păcătoșii pe apa Moldovei ai venit și-ai fost găsită,
Bucură-te, că ai fost trasă la mal de cel ce păștea oile, cu multă grijă,
Bucură-te, că ciobanul cu mirare și spaimă la preot a alergat,
Bucură-te, că lemnul icoanei tale care sângera, i-ai arătat,
Bucură-te, că vie, în icoana ce-a venit pe ape, ești,
Bucură-te că pe cei ce aleargă la tine, cu dragoste-i primești,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 2 :
Plin de mirare și teamă ciobanul a mers în grabă la preot spre ai povesti cele întâmplate și văzând amândoi minunea au dat slava lui Dumnezeu cântând cu bucurie: Aliluia!
Icosul 2 :
Vestea despre minunata descoperire s-a răspândit în toată zona Moldovei și mulți alergând la icoana ta, au dobândit ajutor în necazuri și tămăduire pentru care aducem ție, Maica lui Dumnezeu aceste laude :
Bucură-te, că mijlocești mereu la Fiul tău,
Bucură-te, că scapi tot sufletul din orice greu,
Bucură-te, că ești a lumii întregi vindecătoare ,
Bucură-te, că de toată primejdia ne ești apărătoare,
Bucură-te, că ne scoți din scârbe și nevoi,
Bucură-te, că te rogi pururi pentru noi,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 3 :
Plin de bucurie ciobanul a luat icoana acasă spre binecuvântare, dar tu Maica lui Dumnezeu, te-ai arătat în vis spunandu-i că voia ta este ca sfânta icoană să fie pusă în biserică, iar el ducând odorul sfânt în Casa Domnului a cântat: Aliluia!
Icosul 3 :
De multe ori în decursul timpului s-a încercat mutarea sfintei icoane de la Trifești, la alte biserici sau mănăstiri, dar de fiecare dată prin minune dumnezeiască, sfânta icoană a rămas în același loc, pentru care auzi de la noi aceste laude :
Bucură-te, că de oameni nu te-ai depărtat,
Bucură-te, că icoana ta de la Trifești, nu s-a mutat,
Bucură-te, că pe poporul tău nu l-ai părăsit,
Bucură-te, că orice încercare de a te muta în altă parte nu a reușit,
Bucură-te, a creștinilor zid puternic și apărare,
Bucură-te, că de răutatea dușmanilor văzuți și nevăzuți, ne ești ocrotitoare,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 4 :
Multă mângâiere au aflat, toți care au venit să se închine cu credință în fața cinstitei și de minuni făcătoare icoanei tale și plini de bucurie văzând împlinite cererile lor au strigat: Aliluia!
Icosul 4 :
Oamenii păgubiți de răutatea furilor au venit la icoana ta numită Sfânta de la Trifești, ca să îți ceară ajutor pentru necazul lor, iar tu descoperind iute paguba și pe cei ce au furat ai primit laude ca acestea :
Bucură-te, că oamenii își capătă lucrul furat ,
Bucură-te, că pe tot sufletul întristat l-ai ajutat,
Bucură-te, că pe cel rătăcit din calea credinței, l-ai îndreptat,
Bucură-te, că nimeni nu a plecat de la icoana ta neajutat,
Bucură-te, a celor păgubiți grabnică ajutătoare,
Bucură-te, a creștinilor nevoitori încununare,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 5 :
Mult s-a tulburat poporul de seceta ce pusese stăpânire peste pământ. Toată osteneala lor era în primejdie să se piardă, fiind lipsiți de hrana cea trebuitoare. Dar au alergat la tine Maica lui Dumnezeu, cu nădejde strigând Împăratului Slavei: Aliluia!
Icosul 5 :
Au scos în procesiune prin satele Moldovei icoana ta de la Trifești, o Maica a lui Dumnezeu care porți în sfintele tale brațe pe cerescul tău Fiu și oamenii te întâmpinau cu credință și bucurie aducandu-ți aceste laude:
Bucură-te, că seceta degrabă o gonești,
Bucură-te, că pământului însetat ploi liniștite îi dăruiești,
Bucură-te, că în urma icoanei tale, norii se adună,
Bucură-te, că după procesiune, ploi binefăcătoare seceta curmă,
Bucură-te, că prin sate icoana ta, cu cinste este purtata,
Bucură-te, că de creștini cu credință și bucurie e întâmpinată,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 6 :
Norii s-au adunat în urma sfintei icoane aflată în procesiune și ploi liniștite au adăpat pământul roditor, iar oamenii văzând că milostivirea ta nu i-a trecut cu vederea au cântat: Aliluia!
Icosul 6 :
Ca la un izvor nesecat de binefaceri vin creștinii din toată țara, să se închine icoanei de minuni făcătoare și pleacă acasă cu bucurie, pace și nădejde, pentru care primește aceste cântari:
Bucură-te, că tuturor le dai al tău ajutor,
Bucură-te, că porți în brațe pe al nostru Mântuitor,
Bucură-te, că celor necăjiți le dai alinare,
Bucură-te, că ești celor sărmani și nedreptățiți nădejde tare,
Bucură-te, că nimeni din cei ce au năzuit la tine nu a fost uitat,
Bucură-te, că pe tot sufletul cel necăjit și întristat l-ai mângâiat,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 7 :
Oamenii învrăjbiți au alergat la tine cu credință, spre a căpăta ajutor în necazuri, liniște sufletească și împăcare. Văzând ei mulțimea de binefaceri, belșug, spor, sănătate și împlinirea cererilor bune ce o reverși tuturor au cântat cu mulțumire Domnului: Aliluia!
Icosul 7 :
Cei bolnavi s-au vindecat, furii și-au marturisitt păcatul și au dat înapoi lucrul luat cu nedreptate, cei învrăjbiți s-au împăcat, ploi roditoare pământul a adăpat oprind seceta cumplită, cei nemângâiați au aflat degrab mângâiere și ajutor în necazurile lor, cei ce nu aveau copii au dobândit prunci binecuvântați iar noi văzând multele tale minuni aducem această cântare :
Bucură-te, că nu ne lași, când suntem la greu,
Bucură-te, că în cuget, la rugăciune ne răspunzi mereu,
Bucură-te, că icoana ta de la Trifesti, minuni a arătat,
Bucură-te, că celor păgubiți lucrul înapoi ai dat,
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le ești ocrotitoare,
Bucură-te, a lumii întregi apărătoare,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 8:
Lumea acesta e plina de durere și întristare. Unde să alergăm decât la tine Împărăteasă cerescă, căci pe cât poate Domnul a ne ajuta cu puterea, tot așa tu Doamna noastră, ne poți ajuta cu rugăciunea, iar noi vom cânta: Aliluia!
Icosul 8 :
În durerile noastre alergăm la sfintele icoane de minuni făcătoare cu credință, nădejde și dragoste din care se revarsă belșug de har, mângâiere și putere, iar noi văzând minunile tale aducem aceasta cântare :
Bucură-te, că Sfânta de la Trifesti ești numită,
Bucură-te, Mireasă Cerească nenuntită,
Bucură-te, că mijlocești la Domnul Împărat
Bucură-te, că pe cei certați i-ai împăcat,
Bucură-te, că minunile tale s-au făcut cunoscute,
Bucură-te, că pe poporul tău îl scapi de necazuri și de nevoi multe,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifesti numită.
Condacul 9:
Multe minuni ai arătat credincioșilor tăi din Trifesti, din Moldova și din toată țara, care vin și se închină Ție, căci nimeni nu a plecat nemângâiat de la sfânta ta icoana, pentru care zicem: Aliluia!
Icosul 9 :
Din dragoste pentru neamul omenesc ne-ai trimis sfintele icoane cu chipul tău și al Domnului Iisus, spre a afla alinare în tot necazul, tămăduire în boli de tot felul și mângâiere în întristări sufletești. Iar noi cinstindu-le cum se cuvine și sărutandu-le cu smerenie, aducem această cântare :
Bucură-te, că sfintele icoane ne aduc bucurie,
Bucură-te, că multele minuni scrise și nescrise stau că mărturie,
Bucură-te, că din sfânta ta icoană primim har și putere,
Bucură-te, că dobândim ajutor, vindecare și multa mângâiere,
Bucură-te, că noi ca pe o făptură vie, în icoana te simțim,
Bucură-te, că prin mila și ajutorul tău ne mântuim,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 10:
Un logofăt cu famila să, din multa evlavie a ferecat cu multa cheltuiala în aur și argint icoana ta numita, Sfânta de la Trifesti, că mulțumire pentru darurile dobândite și a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10 :
Multe boli cuprind trupul nostru datorită păcatelor, dar tu Stăpână roagă-l pe Doctorul cel mare, Creatorul cerului și al pământului să ne dea grabnic vindecare, iar noi îți vom cânta aceste laude:
Bucură-te, că icoana ta în argint și aur a fost ferecată ,
Bucură-te, că spre mângâiere, oamenilor ai fost lăsată,
Bucură-te, că cei ce te cinstesc află multă bucurie,
Bucură-te, că întărești pe cei ce trăiesc în feciorie,
Bucură-te, că celor căsătoriți le ești apărătoare,
Bucură-te, că prunci sănătoși le aduci că binecuvântare,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 11:
Am păcătuit cu voie și fară de voie, cu fapta și cu gândul și de multe ori te-am întristat Maica noastră, pe tine și pe Fiul tău, dar tu roagă-l să ne ierte, iar noi îi vom cânta: Aliluia!
Icosul 11 :
Maica Domnului, tu ne călăuzești pe drumul întortochiat al vieții, tu ești cea care aduci lumina în suflet și limpezirea minții, alungând toate gândurile întunecate de la cei care te cheamă în ajutor, iar noi cu credință și nădejde aducem aceste laude :
Bucură-te, a lumii întregi Împărăteasă,
Bucură-te, că ai fost de Domnul Savaot aleasă,
Bucură-te, că ai născut pe al lumii Împărat,
Bucură-te, că mijlocești la el neîncetat,
Bucură-te, că mult cinstit e al tău nume,
Bucură-te, că pururi te rogi pentru lume,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 12:
Pe cruce fiind Fiul tău, Domnul nostru Iisus Hristos ne-a dat în grija Ta, Împărăteasă cerească numindu-te Mama a noastră a tuturor, iar noi slăvind bunătatea și purtarea Sa de grijă cu bucurie îi cântam: Aliluia!
Icosul 12 :
Cinstind icoana ta cea făcătoare de minuni pe ape venită, Sfânta de la Trifești numită, tot poporul aducem ție cântare de mulțumire zicând :
Bucură-te, rod al smereniei curate,
Bucură-te, cea plină de daruri binecuvântate,
Bucură-te, că pe Domnul Hristos în brațe l-ai purtat,
Bucură-te, că din sănii feciorești l-ai alăptat,
Bucură-te, că de Fiul tău, nouă păcătoșilor Mama ne-ai fost încredințată,
Bucură-te, că iei sub sfântul tău Acoperământ lumea toată,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 13:
O prea binecuvântată Împărăteasă a cerului și a pământului, auzi-ne pe noi ce ce ne aflăm în suferințe, boli, necazuri și întristări de tot felul și ne dăruiește cele de folos spre binefacerea sufletului și a trupului. Roagă-te la Fiului tău să ne izbăvească de toată primejdia, mânia, nevoia și de toată răutatea, că ceilalți ani ai vieții să îi petrecem cu sănătate, pace și buna sporire spre mântuire, iar noi îi vom cânta cu bucurie: Aliluia, Aliluia, Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori),
Icosul 1:
Pe malul răului Moldova, un cioban ce păștea oile văzând lemnul icoanei tale care plutea pe ape l-a tras la mal. Dar frica l-a cuprins când a văzut că lemnul sângeră ca și când ar fi fost viu, pentru care aducem ție aceste laude :
Bucură-te, că pentru noi păcătoșii pe apa Moldovei ai venit și-ai fost găsită,
Bucură-te, că ai fost trasă la mal de cel ce păștea oile, cu multa grijă,
Bucură-te, că ciobanul cu mirare și spaimă la preot a alergat,
Bucură-te, că lemnul icoanei tale care sângeră, i-ai arătat,
Bucură-te, că vie, în icoana ce-a venit pe ape, ești,
Bucură-te că pe cei ce aleargă la tine, cu dragoste-i primești,
Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Condacul 1:
Din iubire pentru poporul tău cuprins de multe necazuri și nevoi, o Preacurată Stăpână, Împărăteasa Cerului și a pământului, ne-ai trimis icoana ta ce plutea pe apa Moldovei spre a fi noua mângâiere și scăpare, de aceea îți cântăm: Bucură-te, Maica Domnului mult cinstită, Sfânta de la Trifești numită.
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşți mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Sfinte Icoane Facatoare de Minuni-Arhimandrit Ioanichie Balan
https://www.academia.edu
https://www.ziarulderoman.ro
https://protoieriabacau.ro
https://primariatrifesti.ro
https://monumenteneamt.ro
